Garda Maghiară îşi transferă activitatea în România sub denumirea de Plutonul Secuiesc. Prima subunitate din România a Gărzii Maghiare, subordonată Batalionului „Wass Albert“ din Gyor-Ungaria, s-a înfiinţat la Miercurea Ciuc, judeţul Harghita.
Misterioşi, mistici, cu aer combatant, o mână de tineri secui se antrenează în locuri ascunse, se întâlnesc „clandestin" în subsoluri de cârciumi sau pe vârfuri de munte, afişează steaguri roş-alb-verzi şi lozinci revizioniste.
Mai citiţi şi:
Mascaţii au reţinut manifestanţi secui
Români, ţinta extremiştilor din Ungaria
Au uniforme, grade, funcţii, organizare şi instrucţii după tipar militar. Liderii grupării din România susţin că aşa se pregătesc pentru sprijinirea secuilor în caz de necesitate. Sunt cei din Garda Maghiară.
Plutonul secuiesc
Garda Maghiară - Plutonul Secuiesc. Este falanga din România a organizaţiei paramilitare din Ungaria. Plutonul secuiesc este încadrat în Batalionul „Wass Albert", cu comandamentul la Gyor, Ungaria. Pentru că organizaţia a fost scoasă în ilegalitate în ţara vecină, activitatea gărzii este transferată în Transilvania. Cel mai propice loc este zona locuită de secui.
În Harghita, câţiva tineri mai exaltaţi au făcut demersuri, încă din 2007, pe lângă liderii Gărzii Maghiare pentru a înfiinţa în România o subunitate. Liderul grupului care făcea demersurile este Csibi Barna (30 de ani), din Miercurea Ciuc. Este funcţionar public în cadrul Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita.
În 2007 nu a primit decât promisiuni de la liderii din Ungaria. După ce organizaţia-mamă din Budapesta a fost scoasă în ilegalitate, sprijinul a devenit din ce în ce mai consistent, cei din grupul lui Csibi Barna fiind pionii care continuă, în România, activitatea Gărzii Maghiare din Ungaria.
Barna: „Eu sunt doar ofiţerul de recrutare"
Csibi Barna, tânărul care este folosit ca promotor al Gărzii Maghiare în Transilvania, este cel care a făcut şi demersurile înfiinţării plutonului secuiesc din Harghita. Tot el este cel care se produce în spaţii publice manifestând împotriva ideii de stat unitar român.
Pentru a sta de vorbă cu el la locul de muncă a trebuit să obţinem acordul directorului-coordonator al Direcţiei Judeţene a Finanţelor Publice Harghita. I s-a spus că îl caută cineva de la Bucureşti şi că este aşteptat în sala de şedinţe. Apare crispat, cu privire curioasă şi în acelaşi timp temătoare. Are cam 1,90 metri, e solid, tuns scurt, milităreşte, şi cu bărbiţă tip cioc.
Când află că stă de vorbă cu un ziarist devine mai relaxat, dar jocul degetelor îi trădează totuşi tensiunea. Întrebat despre Garda Maghiară, spune că în România asociaţia similară celei din Ungaria se va numi „Plutonul Secuiesc".
Csibi Barna, fondatorul şi recrutorul Plutonului Secuiesc
„În Ungaria, Garda Maghiară a fost desfiinţată, acum este ilegală, şi nu vrem să avem aceleaşi probleme şi aici". Recunoaşte că asociaţia ce se va înfiinţa la Miercurea Ciuc va fi după tiparul Gărzii Maghiare şi cu susţinerea membrilor acestei mişcări.
„Noi suntem o asociaţie culturală. Noi suntem secui, nu maghiari, nu români. Maghiarii ne-au trădat la referendum, când au spus că nu-i interesează de noi şi atunci nici pe noi nu ne interesează de ei. În 2007 am fi putut fi o filială a Gărzii Maghiare, dar dacă ei au fost scoşi în ilegalitate noi facem Garda secuiască. Noi cu cei din Garda Maghiară suntem aşa... o asociaţie de prieteni. Deja am făcut demersuri pentru înfiinţarea unei asociaţii legale. Va fi o asociaţie culturală...", explică Csibi Barna.
Despre independenţa secuimii
Încet-încet, Barna capătă tot mai multă încredere în puterea sa de convingere şi devine mai volubil. Lasă senzaţia că îi place să se asculte. Spune că nu are nimic de reclamat împotriva autorităţilor române, fiindcă nu i-au fost puse niciodată piedici atât timp cât a respectat legea. Susţine că militantismul în favoarea Ungariei Mari are acoperire în libertatea de exprimare „consfinţită de Constituţie".
Despre „independenţa secuimii" nu este în măsură să exprime un punct de vedere în numele Gărzii Maghiare, dar nu neagă faptul că pentru el este un scop personal. „Îmi doresc independenţa secuimii pe baza dreptului de autodeterminare. Eu vreau să fiu secui, nu maghiar, nu român. Uitaţi-vă pe harta lumii şi nu veţi găsi pe nicăieri un stat secuiesc". Brusc rupe orice legătură cu maghiarii.
„Ei ne-au negat. Acum îi neg şi eu pe ei. Când a fost referendum în Ungaria, au scris clar că nu ne consideră rude, pe noi, pe secui", spune Csibi Barna.
Atunci de ce ai ales Garda Maghiară? „Noi am depus un jurământ pe coroana sfântă (atribuită primului rege al Ungariei, Ştefan, canonizat în 1083). Pentru mai multe amănunte vorbiţi cu Kerestes Nandor, colegul meu care are, printre alte atribuţii, şi relaţia cu presa".
Nandor Kerestes: „Am jurat pe coroana sfântă ungară"
Ofiţerul de relaţii cu presa al Gărzii, Nandor Kerestes (32 de ani), are studii medii şi lucrează într-un magazin care vinde componente IT. Este un tânăr scund, palid şi fragil. Pentru a discuta intrăm în depozitul magazinului, o camera întunecată, luminată doar de un ochi de fereastră.
Nu vorbeşte bine româneşte. Caută cu privirea o colegă vorbitoare de limba română. În cele din urmă, tânăra îi spune că nu are timp, dar că dacă nu înţelege ceva să o cheme. Nandor începe prin a spune că Garda Maghiară-Plutonul Secuiesc îşi justifică apariţia prin nevoia de păstrare a tradiţiilor comunităţii.
„Nu am depus încă actele pentru asociaţie pentru că mai lucrăm la statut. Vrem să păstrăm tradiţiile secuieşti, pentru că şi aici, şi în Ungaria, ele se pierd din ce în ce mai mult în faţa noilor obiceiuri occidentale. Dacă se pierd aceste tradiţii nu vom mai putea vorbi de naţiunea maghiară".
Întrebat dacă păstrarea tradiţiilor este drumul spre independenţa secuimii, Kerestes spune: „Nu despre independenţă vorbim, ci despre autonomie. Noi (membrii organizaţiei) am depus jurământ la coroana sfântă ungară că, legal, trebuie să avem şi noi aceleaşi drepturi ca şi alte naţiuni din Europa, cum e în Spania. Să avem autonomie".
Vorbind despre autonomie, nu pare a şti prea bine ce înseamnă, însă pare a fi instruit să nege ideea de independenţă. „Noi şi din punct de vedere economic vrem autonomie. Nu mai vrem ca toţi banii de aici să se ducă la Bucureşti. Majoritatea firmelor de aici sunt înregistrate în Capitală, iar noi vrem să le facem să se înscrie aici", susţine ofiţerul de presă.
La întrebări oarecum mai tehnice nu are răspuns, semn că „ofiţerul" cu probleme economice trebuie să fie altul. De exemplu, nu ştie care este suma veniturilor colectate la bugetul local şi nici nu se bazează pe statistici sau prognoze economice atunci când spune că secuii ar trăi mai bine într-o autonomie economică. În ceea ce priveşte obligarea firmelor de a fi înregistrate în zona locuită de secui, este uimit să afle că ar însemna îngrădirea unor drepturi. Tace, vădit încurcat.
„Gradele se dau în Ungaria"
După depăşirea momentului „autonomie", Nandor Kerestes se bucură când este întrebat despre diferenţele dintre secui şi maghiari. „Secuii sunt mai maghiari decât maghiarii", spune el. „Noi nu avem sângele alterat şi ne-am şi păstrat mai bine tradiţiile". În ceea ce priveşte organizarea Plutonului Secuiesc, Kerestes recunoaşte subordonarea faţă de Garda Maghiară din Ungaria.
„Noi aparţinem de Ungaria. Ei ne ajută cu tot ce cerem. Am făcut programe de întrajutorare a persoanelor nevoiaşe de la noi". Bine, dar Garda Maghiară a fost desfiinţată în Ungaria, cum vă subordonaţi cuiva care nu există?
„Nu, Garda Maghiară nu a fost desfiinţată. Doar asociaţia a fost declarată ilegală, dar mişcarea Garda Maghiară există în continuare. Asociaţie o să avem şi noi, la care câteva persoane vor fi membri fondatori, dar pe lângă asociaţie există o mişcare la care fiecare om poate adera, poate purta ce haine vrea, sa folosească ce steag vrea", spune ofiţerul de presă.
Întâlnirile între simpatizanţii grupării au loc în zone secrete
Latura civică a organizaţiei implică voluntariat specializat în stingerea incendiilor, acţiuni de genul Crucea Roşie şi acţiuni de colectare de bani şi de bunuri în scopuri caritabile. Antrenamente pentru autoapărare? „Trebuie să fim pregătiţi pentru orice situaţie. Şi din punct de vedere fizic trebuie să fim antrenaţi", spune Kerestes.
Organigrama Plutonului este construită pe brigăzi, în funcţie de specificul activităţii. Una dintre ele va fi de pază şi de protecţie „pentru oficialii Gărzii care vin în zonă", dar şi pentru intervenţii în aplanarea unor conflicte.
Încă nu s-a stabilit cine va fi preşedintele asociaţiei, dar mişcarea Garda Maghiară-Plutonul Secuiesc are deja un comandant: Balazsi Pal Gergely. Acesta nu a putut participa la discuţii, întrucât dormea: lucrează în ture de noapte.
„Toţi avem grade militare: plutonier, căpitan... Noi aparţinem de Batalionul Wass Albert din Ungaria. Cei care vor să devină membri trebuie să menţioneze ce grad şi ce funcţie cred că ar trebui să aibă, în funcţie de specializare. După testări, comandantul batalionului din Ungaria decide ce grad şi ce funcţie să aibă. Dar înainte de asta va trebui să fie cadet pentru o perioadă. Când devine membru, depune şi jurământul pe coroana sfântă ungară", spune Kerestes.
La finalul discuţiei, spune cu mândrie că el provine dintr-o localitate harghiteană unde ecuaţia etnică este de 100% secui.
Organizarea şi funcţionarea Gărzii Maghiare
Anul înfiinţării- 2007
Fondator - Gabor Vona liderul partidului de extremă dreapta din Ungaria, Jobik. Un alt lider fondator este Lajos Fur, fost ministru al Apărării.
Ideologie: fascistă. Garda Maghiară este considerată ca fiind o miliţie a extremei dreapta ungare. Ideologia este una de tip fascist.
Însemne: Garda Maghiară se proclamă continuatoare a Partidului Crucii cu Săgeţi (foto 1), partid antisemit, fondat în 1935 şi scos în ilegalitate după doi ani din cauza violenţei şi a radicalismului. Ideologia partidului era inspirată din cea a Partidului Naţional-Socialist condus de Hitler. Crucea cu săgeţi este folosită azi de gardişti. Un alt însemn este Crucea dublu barată a lui Ştefan (foto 2) - primul rege al Ungariei, şi drapelul lui Arpad - alb striat cu roşu. Arpad a fost unul dintre liderii unui trib ungro-finic.
Organizare: militară. Uniforme, grade, funcţii, instrucţii. Membrii sunt organizaţi în batalioane şi plutoane, astfel încât să acopere teritoriul fostei Ungarii mari. De Transilvania se ocupă batalionul secuiesc „Wass Albert", care are comandamentul la Gyor, în Ungaria.
Anul „desfiinţării"- 2008. Curtea de Apel a Tribunalului din Budapesta a scos în afara legii organizaţia din cauza caracterului său paramilitar şi a manifestărilor xenofobe. Deşi asociaţia Garda Maghiară a fos scoasă în ilegalitate, membrii acesteia îşi desfăşoară în continuare activitatea. De asemenea, „Adevărul" a intrat în posesia unor informaţii conform cărora organizaţia este activă şi din punct de vedere economic prin firme ca SC Garda maghiară SRL- (care, printre alte obiecte de activitate, asigură şi servicii de gardă de corp, securitate şi pază) şi firma Terran Group, care asigură servicii IT, de investigare şi de recuperare de creanţe.
Scop. Chiar dacă, oficial, liderii mişcării susţin că militează pentru păstrarea tradiţiilor ungare, prin acţiunile din stradă (unele de violenţă extremă), Garda Maghiară cere desfiinţarea Tratatului de la Trianon şi, implicit, refacerea Ungariei mari.
Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/In_cuibul_Garzii_Maghiare_0_187781779.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu