Pozitia Forumului Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures in chestiunea sintagmei "tinutul secuiesc"

Cei care continuă să promoveze această sintagmă şi cei care îi susţin, trebuie să aibă în vedere faptul că populaţia de naţionalitate română, din cele trei judeţe, la recensământul populaţiei din 2002, era de 407.035 persoane (Covasna - 51.790, Harghita - 45.870, Mureş - 309.375) reprezentând 36,04% din populaţia totală a celor trei judeţe. La aceeaşi dată, populaţia de etnie rromă, era de 50.234 locuitori (Covasna - 5.973, Harghita - 3.835, Mureş - 40.426) reprezentând 4,44% din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40% din totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna - 164.158, Harghita - 276.038, Mureş - 228.275), reprezentând 59,18% din totalul populaţiei celor trei judeţe şi 46,69% din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807).

Din cifrele prezentate rezultă cu claritate că nimeni dintre liderii maghiari nu poate solicita folosirea în continuare a sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc", făcând abstracţie de opiniile, interesele şi valorile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe.
Actuala configuraţie etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş se regăseşte şi în structura confesională a populaţiei. Astfel, 402.499 persoane aparţin religiei ortodoxe şi 13.985 religiei greco-catolice, cele două religii româneşti reprezintă 37% din totalul populaţiei judeţelor respective.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu se regăsesc în ,,Ţinutul Secuiesc", o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară. Datele recensământului populaţiei din 2002 pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiară, au declarat că sunt ortodocşi şi 143 greco-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul Harghita, 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano-catolică şi 158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt greco-catolici. În judeţul Mureş, la acelaşi recensământ, un număr de 1.915 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice, 1.818 de religie reformată, 187 unitarieni şi 115 evanghelişti, în timp ce 3.173 cetăţeni de etnie maghiară au declarat că aparţin religiei ortodoxe şi 1.002 celei greco-catolice. Rezultă că, la recensământul din 2002, peste 14.000 de cetăţeni din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sunt persoane cu dublă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin ,,bisericilor istorice maghiare" (romano-catolică, reformată, evanghelică şi unitariană), fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică).

Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de folosirea exclusivă şi excesivă a sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc". Astfel, la recensământul din 1992, în judeţul Covasna existau 2.724 familii etnic-mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ), iar în judeţul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentând 3,5% din total. Dacă la acestea adăugăm familiile etnic-mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic-mixte care trăiesc în cele trei judeţe depăşeşte cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane.

La argumentele privind structura etnică şi confesională actuală a populaţiei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie adăugate cele de ordin istoric, conform cărora, până la 1 Decembrie 1918, în ,,Ţinutul Secuiesc", românii nu au beneficiat de drepturi politice şi civice, fiind supuşi unei acţiuni sistematice de deznaţionalizare, prin biserică, şcoală, cultură, armată şi administraţie. Cei care promovează cu insistenţă această sintagmă nu urmăresc doar obiective de promovare a specificului local, acţiunile lor făcând parte din proiectul politic de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în această parte de ţară.
De aceea, atunci când ne referim la realităţile din această parte a ţării, este normal să folosim denumirile celor trei judeţe: Covasna, Harghita şi Mureş sau, ca denumire generică, Arcul Intracarpatic.

Sursa: Informatia Harghitei

Hotarare a FCRCHM : Asa zisul tinut secuiesc exclude 40 % dintre locuitorii sai.

Intr-o hotarare adoptata la Targu Mures sambata 15 mai, Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, organizatie ce reprezinta aproximativ 400.000 de romani din cele trei judete, cere autoritatilor statului roman, finantare direct proportionala cu cea acordata organizatiilor maghiare, atagand atentia asupra simbolosticii revizioniste, segregationiste si discriminatorii a utilizarii sintagmei "tinutul secuiesc", in care, practic 40% din locuitorii din zona nu se regasesc, transmite Romanian Global News. Prezentam mai jos textul integral al hotararii FCRCHM: HOTĂRÂRE Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, întrunit în şedinţa de la Tg. Mureş din 15 mai 2010, în urma dezbaterii problemelor, aflate pe ordinea de zi, a adoptat următoarea hotărâre: Pe baza obiectivele stabilite în Memorandumul adoptat la Adunarea Generală de la Topliţa, din 20 martie 2010, Consiuliul Director al Forumului a hotărât ca problema extinderii Forumului prin aderarea a unor noi asociaţii culturale şi civice româneşti din judeţele Braşov, Sibiu, Bistriţa-Năsăud, din alte judeţe ale ţării şi din străinătate, să rămână deschisă, urmând ca ea să se concretizeze pe măsura consolidării organizatorice a formulei actuale. Potrivit Art. 9 alin. c) din Statutul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş o categorie membrii ai Forumului o constituie membrii de onoare „persoanele fizice şi persoanele juridice care au adus şi aduc servicii deosebite Forumului sau care îl sprijină substanţial din punct de vedere moral sau financiar". În conformitate cu prevederile acestui articol Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş va propune Adunării Generale a Forumului acordarea titlului de Membru de onoare mai multor personalităţi ale vieţii publice româneşti care au sprijinit şi sprijină obiectivele Forumului Consiliul Director va solicita sprijin partidelor parlamentare pentru realizarea obiectivelor Forumului privind modificarea Constituţiei, legea educaţiei, iniţiativele privind reorganizarea regiunilor de dezvoltare social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării, Legea Statutului minorităţilor naţionale ş.a. S-a hotărât înaintarea către Parlamentul şi Guvernul României a propunerii de finanţare de la bugetul central de stat a proiectelor Forumului, vizând păstrarea şi afirmarea culturii româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. În legătură cu folosirea sintagmei „ţinutul secuiesc", Consiliul Director al FCRCHM, consideră că promovarea acestei denumiri este un demers eminamente politic de sorginte revizionistă, prin care se urmăreşte legitimarea artificială a unei entităţi administrativ-teritoriale ce se doreşte a avea statut de autonomie teritorială pe criteriul etnic, nu are fundament istoric şi nu corespunde realităţilor demografice actuale, excluzând, la nivel simbolic, aproape 40% din totalul populaţiei actuale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. La argumentele privind structura etnică şi confesională actuală a populaţiei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie adăugate cele de ordin istoric, conform cărora, până la 1 Decembrie 1918, în aşa-zisul „Ţinut Secuiesc", românii nu au beneficiat de drepturi politice şi civice, fiind supuşi unei acţiuni sistematice de deznaţionalizare, prin biserică, şcoală, cultură, armată şi administraţie. Cei care promovează cu insistenţă această sintagmă nu urmăresc doar obiective de promovare a specificului local, acţiunile lor făcând parte din proiectul politic de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în această parte de ţară. De aceea, atunci când ne referim la realităţile din această parte a ţării, este normal să folosim denumirile celor trei judeţe Covasna, Harghita şi Mureş, sau Arcul Intracarpatic. Reprezentanţii asociaţiilor, ligilor şi fundaţiilor, membre ale Forumului, protestează faţă de continuarea şi amplificarea strategiei promovată de liderii administraţiei publice locale din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş de stăpânire simbolică a spaţiului public din cele trei judeţe, cu excluderea sau marginalizarea denumirilor şi simbolurilor româneşti, aşa cum a procedat recent primarul municipiului Sf. Gheorghe, prin proiectul de hotărâre privind schimbarea denumirii a 20 de străzi din localitate. În urma dezbaterilor privind asigurarea unui management performant al Consiliul Director s-au stabilit mai multe măsuri printre care: modalităţile de comunicare şi luarea deciziilor de către Consiliul Director; alegerea purtătorului de cuvânt al Forumului - prof. Ligia Ghinea; alegerea preşedintelui executiv al Forumului, pe o perioadă de 1 an, prin rotaţie din cele trei judeţe din rândul membrilor Consiliului Director. Ţinând cont de gravitatea şi consecinţele organizării de către Uniunea Mondială a Maghiarilor a unei adunări comemorative, în data de 4 iunie 2010, la Versailles, în piaţa din faţa Palatului Grand Trianon, pentru a marca împlinirea a 90 de ani de la semnarea tratatului de pace, Consiliul Director al Forumului a hotărât să se adreseze Preşedintelui Traian Băsescu, Prim-ministrului Emil Boc, Ministrului de Externe Teodor Baconschi, preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului României, precum şi preşedinţilor partidelor parlamentare solicitându-le să folosească căile diplomatice specifice pentru a face cunoscut autorităţilor franceze caracterul instigator şi revizionist al acestei adunări care pune în discuţie prevederile tratatelor internaţionale de pace şi stabilitatea statelor europene. Totodată solicităm europarlamentarilor români, asociaţilor româneşti din diaspora, mediului academic, şi mass-mediei româneşti să-şi exprime protestul faţă de o asemenea manifestare care poate avea consecinţe grave pentru pacea statelor din Uniunea Europeană. Consiliul Director al Forumului face un apel către instituţiile publice abilitate, mediul academic, societatea civilă şi mass-media românească pentru comemorarea a 70 de ani de la drama prin care a trecut poporul român în vara anului 1940, prin cedarea sub imperiul forţei statelor revizioniste a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului de Nord-Est şi Cadrilaterului. Exprimându-şi îngrijorarea faţă de blocajul comunicaţional în care se află clasa politică românească, faţă de incapacitatea acesteia de a realiza o platformă comună în abordarea coerentă şi eficientă a actualei crize economico-finaciare, sociale şi a valorilor morale din ţara noastră, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, consideră a fi necesar şi benefic ca Preafericirea Sa, Părintele Daniel Ciobotea, Patriarhul României, să ofere bunele oficii de mediere a dialogului dintre partidele politice - responsabile de gestionarea acestei situaţii de criză fără precedent - în scopul deblocării dialogului şi elaborării unei platforme morale, economice şi sociale naţionale pentru redresarea României, care să fie asumată şi respectată în orice circumstanţe de toate partidele. Sursa: http://www.rgnpress.ro/content/view/43317/1/

Forumul Civic al Românilor cere informaţii despre fondurile Fundaţiei Communitas

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş cere Departamentului Relaţii Interetnice al Guvernului date despre modul în care Fundaţia Communitas a cheltuit fondurile alocate, transmite corespondentul Mediafax.

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, Ioan Lăcătuşu, a declarat ieri că, în baza legii privind accesul la informaţii publice, Forumul va cere Departamentului Relaţii Interetnice al Guvernului date despre fondurile alocate Fundaţiei Communitas, precum şi despre modul în care acestea au fost cheltuite.
De asemenea, Lăcătuşu a spus că Forumul intenţionează să solicite o finanţare după modelul Fundaţiei Communitas.
Potrivit preşedintelui Forumului, una dintre cele mai mari discriminări de care au parte românii din judeţele Covasna şi Harghita este „diferenţa exorbitantă existentă în finanţarea proiectelor culturale ale comunităţii româneşti şi ale celei maghiare“.

Bani din două surse

Conform lui Lăcătuşu, UDMR primeşte bani din fonduri publice în calitate de uniune culturală şi de formaţiune politică, dar, în acelaşi timp, primeşte fonduri de la bugetul central de stat, prin Fundaţia Communitas, „asociaţie condusă de aceiaşi lideri ai UDMR“.
„Să adăugăm la aceasta fondurile gestionate la nivelul celor două judeţe şi al majorităţii municipiilor, oraşelor şi comunelor, de care dispun discreţionar, în virtutea prezenţei lor perpetue la guvernarea locală, ca să nu mai vorbim de fondurile primite de la Guvernul de la Budapesta, prin puzderia de instituţii şi fundaţii“, a afirmat Ioan Lăcătuşu.
Potrivit acestuia, diferenţa între această finanţare şi „firimiturile“ primite de asociaţiile româneşti este „enormă“, motiv pentru care Forumul va solicita date despre modul în care sunt cheltuite fondurile publice, inclusiv despre titlurile cărţilor care s-au tipărit din aceste fonduri.
Fundaţia Communitas a fost înfiinţată în 12 martie 1998 şi are ca fondator unic UDMR. Communitas derulează o serie de proiecte pentru comunitatea maghiară - care sunt finanţate atât din bani publici primiţi de la Guvernul României, cât şi de la Guvernul Ungariei -, cum sunt editarea de cărţi şi reviste în limba maghiară, sprijin pentru tineret sau pentru profesorii şi elevii maghiari care fac naveta sau acţiuni de protecţie socială.

http://www.curentul.ro/2010/index.php/2010041342214/Actualitate/Forumul-Civic-al-Romanilor-cere-informatii-despre-fondurile-Fundatiei-Communitas.html

APEL al romanilor din Covasna, Harghita si Mures: Romani, veniti la Toplita pe 20 martie sa aparati identitatea romaneasca de agresiunile maghiare

---

A P E L

FRATI ROMÂNI din judetele Covasna, Harghita si Mures!

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita si Mures, vă cheamă să lăsaţi pentru o zi grijile voastre acasă si să veniţi la Topliţa, sâmbătă, 20 martie 2010!
Veniţi să ne alăturăm glasurile spre a le spune diriguitorilor ţării că în judeţele Covasna, Harghita si Mures, trăim peste 400.000 de români! Suntem urmasii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinţa si maghiariza”, cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al Topliţei Române.
Asemenea mijloace, sub o altă formă, sunt folosite si astăzi împotriva identităţii si dăinuirii noastre. Iar acestea se petrec după mai bine de nouă decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastră străbună s-a unit cu România!
Asa cum a hotărât Adunarea reprezentanţilor românilor din judeţele Covasna, Harghita si Mures, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul Muresului, si de această dată, dorim să ne exprimăm îngrijorarea pentru continuarea acţiunilor anticonstituţionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmăresc enclavizarea acestei zone, prin înfăptuirea autonomiei teritoriale pe
criterii etnice a asa-zisului „ţinut secuiesc”, si să solicităm autorităţilor statului: Parlamentului României, Presedinţiei, Guvernului, precum si întregii societăţi românesti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societăţii civile – să ia atitudine si să-si exprime, public si neechivoc, o poziţie transantă referitor la acţiunile iredentiste, revizioniste si separatiste, care atentează făţis la unitatea si suveranitatea statului si naţiunii române.
Prin glasul autorizat al reprezentanţilor românilor din cele trei judeţe, dorim să tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trăitori si direct afectaţi, faţă de recenta adoptare tacită, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreste refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii
Autonome Maghiare, si a regiunii de nord-est a Transilvaniei ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena, de repunerea pe tapet a adoptării în Camera Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale, prin care se urmăreste legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice si sforţarea proclamării limbii maghiare ca limbă oficială în asa – zisul „ţinut secuiesc” si apoi în toată Transilvania, si nu în ultimul rând, de continuarea acţiunilor de discriminare si deznaţionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic.

Vom cere ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică a ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări si subdezvoltare si nicidecum dezvoltarea armonioasă si echilibrată a României.
Vom cere răspicat să fie respectat statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale.
Vom reînnoi propunerile noastre de stabilire prin lege a unor garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile si discriminările românilor numeric minoritari de către autorităţile locale, precum si cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei românesti din zonă, în structurile decizionale legislative si administrative locale si centrale.
Îi vom chema din nou pe concetăţenii de etnie maghiară la conlucrare, considerând că singura soluţie de convieţuire este buna înţelegere, bazată pe respectul reciproc, în spiritul valorilor crestine si europene, si nu separatismul si enclavizarea. România a dovedit că este si rămâne patria comună a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteste deopotrivă, indiferent de etnia,
naţionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaţional.
Le vom reaminti tuturor românilor că toate aceste probleme cu care ne confruntăm aici, nu sunt doar ale românilor din aceste judeţe, ci ele vizează fiinţa naţională si reprezintă o problemă vitală a întregii ţări, a cărei rezolvare presupune exprimarea solidarităţii tuturor românilor, din ţară si din străinătate.
De aceea vă chemăm, fraţi români din Covasna, Harghita si Mures, să veniţi sâmbătă, 20 martie 2010 la Topliţa Română, să vă exercitaţi drepturile constituţionale si să ne unim glasurile pentru apărarea drepturilor noastre, dar si pentru apărarea unităţii si integrităţii României, pentru ca pruncii nostri să aibă un viitor, aici, în vatra strămosească.
Sf. Gheorghe – Miercurea-Ciuc – Tg. Mures
6 martie 2010

Forumul Civic al Romanilor din Covasna, Harghita si Mures

tel./fax: 0267.313534

email: cohara_ro@yahoo.com
www.forumharghitacovasna.ro

Nicio vorba despre ilegalitatile UDMR. PD-L Covasna atac la Forumul Civic al Romanilor din Harghita si Covasna

Laureatul Premiului Julianus, presedintele PD-L Sfantu Gheorghe Dan Manolachascu, a atacat ieri conducerea Forumului Civic al Romanilor din Harghita si Covasna. Manolachescu a ironizat atitudinea conducerii forumului care s-a aratat ingrijorata de escaladarea fara precedent a revizionismului maghiar in regiune si despre posibilitatea infiintarii fostei Regiuni Autonome Maghiare din perioada stalinista si a oficializarii de jure a limbii maghiare in Covasna si Harghita.
Cum era si firesc Manolachescu, fidel idealurilor autonomiste maghiare (coleg de premiu cu Eva Maria Barki) nu ataca deloc actiunile ilegale ale UDMR in Covasna si Harghita ci se limiteaza la a ii ironiza pe romanii care se arata ingrijorati de faptul ca nimeni nu pune capata ilegalitatilor UDMR din Covasna si Harghita.
Frustrarea "liderului" PD-L, uns direct presedinte de filiala de catre George Scripcaru, vicepresedintele PD-L, vine din faptul ca, conducerea forumului nu l-a bagat si pe el in seama ci s-a intalnit doar cu deputatul PSD Horia Grama, intalnire in urma careia Grama a adresat o interpelare ministrului Vasile Blaga. Grama constata si el ceea ce PD-L Covasna se face ca nu vede: limba maghiara este limba oficiala in Covasna si Harghita iar limba romana este limba de rangul doi in cele doua judete.

Reactie la extremism: Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna se va extinde si in Mures

Membri ai Consiliului Director al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna s-au întâlnit sâmbătă, 20 februarie, la Topliţa, judeţul Harghita, cu reprezentanţi ai asociaţiilor civice şi culturale din judeţul Mureş care şi-au exprimat dorinţa de a adera la Forum, transmite corespondentul Romanian Global News din Harghita.

În acest cadru s-a hotărât convocarea unei adunări generale în luna martie a.c., în care să se procedeze la modificările necesare în Statut, în conformitate cu noile realităţi, Forumul urmând să se numească, ulterior, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, av. Ioan Solomon, a declarat că extinderea acestuia este un semn de solidaritate şi alarmă, care răspunde îngrijorării românilor direct afectaţi de recenta adoptare tacită, în Senat, a proiectului de lege iniţiat de UDMR cu privire la regionalizarea României şi includerea pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale.

Sursa: http://www.rgnpress.ro/content/view/41757/1/