micul dictator arata fata adevarata a unor politruci cum ar fi: Laszlo Borbely, Gyorgy Ervin, Emil hop poc Boc, Marcel Hoara (Bocul de la Gorj, pixuletele topi-top, ciumpilica-tiriplica, politicianul de matineu), Attila Korodi, Livache Negoita, George Scripcaru, Raduly Robert, Antal Arpad, Sorin Oprescu, Virginia Stefanica, Nicolae Nemirschi, Radu Mazare etc

miercuri, 22 decembrie 2010

Adevarul: Prigoană fără precedent asupra românilor din Serbia

http://www.adevarul.ro/international/europa/Prigoana_fara_precedent_asupra_romanilor_din_Serbia_0_394760948.html

Predrag Balasevic, presedinte PDRS

Predrag Balasevic, presedinte PDRS

Zeci de etnici români din Timoc au fost anchetaţi de poliţia sârbă în legătură cu finanţarea de către Bucureşti a organizaţiilor româneşti din Serbia

Încurajate de declaraţiile raportorilor Consiliului Europei care au afirmat că Belgradul respectă drepturile minorităţilor, autorităţile sârbe au lansat un nou val de atacuri la adresa comunităţii româneşti din Valea Timocului.

Evenimentele grave petrecute, în ultima vreme, în Valea Timocului (Serbia) arată politica de forţă a autorităţilor de la Belgrad în ceea ce-i priveşte pe etnicii români. Reacţia României faţă de încălcarea drepturilor românilor a fost de fiecare dată una prudentă. Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia (PDRS), cea mai importantă organizaţie românească din Serbia, susţine că vizita raportorilor europeni la Belgrad nu a determinat Serbia să respecte drepturile minorităţilor, ci dimpotrivă.

Balasevic a acordat un interviu, în exclusivitate, pentru “Adevărul”.


“Adevărul”: Ce s-a întâmplat după plecarea din Serbia a celor doi oficiali ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE)?

Predrag Balasevic: A doua zi, în ziarul “Danas” a fost publicat un articol, în care oficialii APCE Davit Harutyunyan şi Sinikka Hurskainen au declarat că Serbia respectă drepturile minorităţilor şi că faţă de ultima vizită, au fost făcute progrese importante. Culmea, în aceeaşi zi, Primăria din Zajecar a încercat să demoleze clopotniţa bisericii ortodocse din Sipicova, pe motiv că nu ar fi avut aviz de construcţie. Este însă vorba de o construcţie provizorie şi, potrivit legislaţiei sârbe, nu era nevoie de autorizaţie.

“Adevărul”: Şi care ar fi motivele reale?

Predrag Balasevic: Motivul este foarte clar. Biserica Sârbă nu vrea ca Biserica Română să se extindă în satele româneşti din Serbia de Răsărit (Valea Timocului).

“Adevărul”: Ce s-a mai întâmplat apoi?

Predrag Balasevic: Mai mulţi membri ai comunităţii româneşti au fost citaţi la poliţie pentru a da declaraţii legate de presupusa finanţare de către România a campaniei electorale pentru alegerile Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe (CMNV). Au fost chestionaţi dacă banii primiţi de la Bucureşti de către organizaţiile neguvernamentale româneşti din Serbia au fost cheltuiţi în scop politic.

“Adevărul”: Am înţeles că nu a fost singurul incident petrecut în ultimele zile...

Predrag Balasevic
: Într-un articol publicat zilele trecute în ziarul “Novosti”, episcopul sârb de Bacica, Irinei Bulovic, l-a atacat dur pe preotul bisericii româneşti de la Malainica, Bojan Aleksandrovic. Declaraţia a fost făcută în contextul în care mai multe asociaţii româneşti din Serbia au cerut intervenţia Senatului României pentru încălcarea drepturilor noastre religioase.

Foto: Sever Gheorghe / Preotul bisericii româneşti de la Malainica, Bojan Aleksandrovic

“Adevărul”: Sunt izolate astfel de incidente?

Predrag Balasevic:
Se pare că este o continuare la ceea ce s-a întâmplat în aprilie 2010, când la Petrovac au fost audiaţi de procurori peste 300 de români pentru presupusa falsificare a semnăturilor de pe liste la alegeri.

“Adevărul”: Cum explicaţi acest val de agresiuni asupra minorităţii româneşti?


Predrag Balasevic:
Clasa politică din Serbia, dar şi presa de la Belgrad, văd prin vizitele noastre la Bucureşti aproape un act de trădare. Venim la Bucureşti pentru că am încercat tot ce am putut la Belgrad, dar nu am avut nicio susţinere.

“Adevărul”: Ce le-aţi spus raportorilor APCE care monitorizează respectarea drepturilor minorităţilor de către autorităţile sârbe?

Predrag Balasevic: Le-am dat date concrete despre fraudarea alegerilor pentru Consiliul Naţional, din iunie 2010. De exemplu, în 96 de secţii de votare, reprezentanţii noştri nu au fost admişi în comisiile de votare. În aceste localităţi noi nu am avut nici măcar un vot. Le-am mai spus raportorilor că ne este încălcat dreptul la învăţământ în limba maternă. În mai multe localităţi, cum ar fi Sipicova, Petrovac sau Kucevo, cererile părinţilor de a se deschide clase cu predare în limba română au fost respinse de Ministerul Învăţământului.

“Adevărul”: Pe agenda anului viitor figurează evenimente importante pentru comunitatea românească. Care sunt acestea?

Predrag Balasevic: Vorbim în primul rând de recensământul naţional, care va fi în primăvară. Tot anul viitor se aşteaptă în Serbia alegeri parlamentare anticipate. De asemenea, dacă se va adopta noua lege a administraţiei locale, atunci vor avea loc şi alegeri locale.

“Adevărul”: Cât de important este recensământul pentru comunitatea românească?

Predrag Balasevic: În Valea Timocului sunt 154 de localităţi pur româneşti şi alte 46, mixte. Vrem ca în urma recensământului să arătăm numărul real al românilor din Serbia de Răsărit. Avem serioase suspiciuni că autorităţile vor încerca să falsifice acest recensământ. Avem experienţa din 2002, când la recensământ oamenii au fost intimidaţi pentru a nu se declara români.

România, îngrijorată de situaţia din Serbia

Directorul Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Eugen Tomac, susţine că România priveşte cu îngrijorare ce se întâmplă în Valea Timocului. “Nu vom accepta ca românii să fie discriminaţi, fie că ne referim la educaţie sau la libertate religioasă. Orice încercare de a limita drepturile comunităţii româneşti nu face decât să întârzie un proces de revenire la normalitate, la îmbrăţişarea acelui set de valori pe care România îl garantează tuturor minorităţilor, inclusive celei sârbe”, a declarat Eugen Tomac pentru “Adevărul”.

Limba română, interzisă în Timoc

Românii din Serbia au fost împărţiţi artificial de autorităţile de la Belgrad în două comunităţi etnice distincte şi organizaţi în Consiliul Naţional al Minorităţii Române, cu sediul la Novi Sad - Voivodina (comunitate recunoscută ca fiind românească) şi Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe, cu sediul la Petrovac - Valea Timocului (comunitate nerecunoscută ca fiind românească). Astfel, autorităţile sârbe au făcut tot posibilul pentru a legitima o minoritate vlahă şi o limbă vlahă, create artificial, pentru a grăbi asimilarea populaţiei româneşti.

Alegerile pentru consiliile naţionale ale minorităţilor, din iunie 2010, au fost precedate de o campanie agresivă a autorităţilor sârbe împotriva celor care s-au înscris pe listele româneşti, cu anchete în masă şi intimidări ale poliţiei, dar şi cu acuzaţii la adresa României că ar încerca asimilarea vlahilor de pe Valea Timocului. Peste 300 de localnici din Petrovac şi Pojarevac au fost ridicaţi noaptea din casele lor. Aceştia au fost ameninţaţi şi făcuţi trădători pentru „vina" de a se fi înscris pe listele româneşti.

Privaţi de orice drepturi

În noiembrie 2010, noua conducere a Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe din Serbia, formată din socialişti şi democraţi, de orientare antiromânească, a adoptat un nou statut. Documentul stipulează că limba maternă a aşa-zişilor vlahi este limba sârbă şi nu cea română. Demersul, care încalcă flagrant drepturile minorităţii române, este un prim pas făcut pentru standardizarea aşa-numitei limbi vlahe pe baze slavone. Cazul este unic în Serbia, niciunui alt consiliu naţional al unei minorităţi nefiindu-i interzisă folosirea limbii materne.

În Serbia românii trăiesc în Voivodina, unde le sunt recunoscute drepturile, dar şi în Timoc - asociaţiile româneşti aproximează numărul lor între 250.000-300.000, majoritari în 154 sate şi în 46 de sate cu populaţie mixtă. Pentru că nu-i recunoaşte drept români, statul sârb nu respectă reciprocitatea culturală, stipulată de tratatele şi acordurile diplomatice bilaterale încheiate de reprezentanţii guvernelor României şi Serbiei. Românii din Timoc nu se bucură de niciun fel de drepturi lingvistice, educaţionale, culturale specifice minorităţilor.

marți, 14 decembrie 2010

Dupa vizita in Romania presa sarba se intereseaza de problematica romanilor/vlahilor din Timoc


Ca urmare a vizitei delegatiei romanilor timoceni in Parlamentul Romaniei si a mediatizarii problematicii grave cu care romanii/vlahi din Timoc se confrunta, presa de la Belgrad a inceput sa fie interesata de subiect. La intoarcerea inTimoc Zavisa Zurz, Preşedinte asociaţiei "Ariadnae Filum" a fost solicitat de cotidianul "Pravda" sa acorde un scurt interviu, iar acesta a aparut pe prima pagina a cotidianului belgradean.

Romanian Global News prezinta varianta tradusa(aproximativ) a acestui interviu aparut sub titlul "Sarbii nu ne dau nici limba nici identitatea":



SARBII NU NE DAU NICI LIMBA NICI IDENTITATE

Zavisa Zurz, Preşedinte asociaţiei "Ariadnae Filum" şi Dragan Demici vicepreşedinte a PDRS , cu cateva zile in urma au acuzat Serbia, ca încalcă drepturile a romanilor din Serbia.

Jurj explica ca asta a fost singura posibilitate, dupa multe plângeri şi scrisori instituţiilor sârbeşti, unde am vrut sa atragem atentia fata de problemele pa care le au romanii(vlahii) in Serbia.

Prin acest fapt nu am demonstrat, ca nu sântem loiali statului Sarb.

Ce nu vi să dă?

În primul rand limbă. Copiii nostri nu învaţă pe limba lor maternă, Invaţă că sunt de origină slava,dar nu sunt. Nu avem nici o emisiune la televiziune, radio si nici ziare in limba noastra.

Pe lângă astea ,vreţi şi slujbă în limba maternă?

Da, noi suntem ortodocşi, suntem pe calendarul vechi şi nu ne deosebim decât pe limba in care care se slujeste.

Cine este in impotriva acestui lucru?

Noi avem biserica şi in satul Isacuva, şi episcopul de Branicevo, Ignatie nu ne face probleme. Acolo se slujeste in limba romană.

In partea Timocului nu este aşa. Sunt probleme inca de de la inceput. Dintr-o casă am facut biserica ,dupa aceea s-a hotarat din partea instituţilor sa o darâme, că nu este construită legal. Asta sunt sate de munte, de ce aprobari vorbesc aceste autoritati?!

Toate aceste lucruri sunt pentru ca noi am mers in Romania.

Ce scop a avut vizita dumneavoastra in Parlamentul Romaniei?

Dragan Demici a fost pe lista "Comunitatea vlahilor(romanilor) din Serbia-dr Predrag Balasevici" . Inpotriva noastra a fost lista "Vlahi pentru Serbia - Serbia pentru Vlahi" pe care a condus-o deputatul Partidului socialist Miletici Mihailovici.

Avem multe dovezi ca a falsificat listele de alegatori, ca a înscris pe lista de alegatori oameni de alta etnie. Observatori nostrii in multe locuri nu au avut dreptul sa urmareasca alegerlile. Documentaţia completă, legata de aceste probleme am trimis-o autoritatilor statului sarb si institutiilor europene. Asa ca nu poate sa sa spuna Serbia ca nu sunt cunoscute problemele noastre.

Romanian Global News

Ianukovici vrea ca Ucraina să-şi apere mai activ interesele în relaţia cu R.Moldova


Ianukovici vrea ca Ucraina să-şi apere mai activ interesele în relaţia cu R.Moldova
Foto: RIA Novosti

Ucraina trebuie să fie mai activă în apărarea intereselor sale în relaţiile cu România şi Republica Moldova. O declaraţie în acest sens a fost făcută de către preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, în cadrul unei întâlniri cu şefii misiunilor diplomatice ucrainene în străinătate, relatează Ukrainian News Agency.


"Sunt necesare eforturi suplimentare pentru soluţionarea problemelor cu România şi Republica Moldova, fără compromisuri în detrimentul intereselor noastre naţionale", a declarat Ianukovici. El a subliniat că Bucureştiul şi Chişinăul "trebuie" să înceapă să perceapă Kievul ca pe un "partener puternic".

Preşedintele ucrainean a declarat, de asemenea, că doreşte o participare mai activă a ţării sale în soluţionarea conflictului transnistrean. "Trebuie să accelerăm acest proces pe teren, pe baza principiilor inviolabilităţii suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statului", a spus el.

Sursa: UNIMEDIA cu referire la rosbalt.ru

sâmbătă, 11 decembrie 2010

România, calificată în grupa principală I la Campionatul European de handbal învingând sâmbătă, reprezentativa Serbiei, scor 40-28

Naţionala de handbal feminin a României a învins, sâmbătă, reprezentativa Serbiei, scor 40-28 (20-14) şi s-a calificat în grupa principală I, la CE din Danemarca şi Norvegia.

Echipa României a încheiat grupa preliminară A cu victoria de care avea nevoie pentru calificarea sigură mai departe , scor 40-28, în faţa Serbiei, care a rămas pe ultimul loc, cu 0 puncte. Portarul Talida Tolnai a fost cea mai bună jucătoare din tabăra României, cu 15 intervenţii reuşite (una de la 7 metri).

Marcatoare România: Neagu 7 goluri, Ardean-Elisei 5, Geiger 5, Stanca 5, Manea 4, Paraschiv 3, Han 3, Chintoan 3, Fiera 2, Brădeanu 1, Şoit 1, Tivadar 1.

Cu două victorii din trei meciuri jucate în grupa A preliminară, echipa României s-a calificat în grupa principală I, cu 2 puncte, alături de Danemarca şi Spania. Rezultatul ultimului meci de sâmbătă, între Danemarca şi Spania, va stabili doar cu câte puncte vor merge mai departe cele două formaţii.

Conform regulamentului, în grupele principale contează doar rezultatele directe cu echipele din grupa preliminară, care se califică şi ele.

Meciurile din grupele principale încep duminică (grupa a II-a), respectiv luni (grupa I).


Luptătorul român a fost eliminat din primul tur al finalei K1 de la Tokyo. Ghiţă a dat vina pe arbitraj

Regii asfaltului, traşi pe dreapta la autostrada Nădlac-Arad

Condiţiile impuse ofertanţilor la licitaţia pentru tronsonul de la Nădlac la Arad ţin deoparte majoritatea firmelor româneşti. Acestea se pot asocia, însă istoria nu arată prea bine.

Conform anunţului de licitaţie, publicat ieri, pentru tronsonul de autostradă Nădlac-Arad, în lungime de 38,8 km, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) aşteaptă oferte până pe 14 februarie. Data estimată pentru semnarea contractului/ contractelor este 21 martie 2011. Lucrările vor trebui finalizate în 30 de luni de la semnarea contractului.

marți, 7 decembrie 2010

MIERCUREA CIUC. Dupa Liviu Rebreanu, ungurii il dau afara din oras si pe Mihai Eminescu!

Dupa ce in noiembrie 2010 au schimbat denumirea strazii "Liviu Rebreanu" din Miercurea Ciuc in strada "Vorosmarty Mihaly" autoritatile locale din Harghita, controlate in totalitate de UDMR si PCM, vor sa schimbe denumirea strazii "Mihai Eminescu", tot din Miercurea Ciuc, in strada "Attila".



Azi, cu incepere de la ora 13:00, va avea loc intr-o sala a Consiliului Judetean Harghita dezbaterea publica in acest sens, o procedura prealabila prevazuta de lege dar care nu va avea niciun efect impotriva initiatorilor acestei modificari intrucat romanii nu au niciun reprezentant in Consiliul Local Miercurea Ciuc.

vineri, 3 decembrie 2010

Guvernul este de acord cu schimbarea termenului „rom“ în „ţigan“

Foto: INTACT Images
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan", au declarat surse guvernamentale.

Executivul se bazează atât pe recomandarea Academiei Române, cât şi pe faptul că termenul este folosit în majoritatea statelor europene.

Iniţiativa modificării denumirii aparţine deputatului PDL, Silviu Prigoană, care propune ca în toate documentele emise de instituţiile din România să fie folosiţi termenii "ţigan-ţigancă".

Deputatul a explicat că se creează încurcături pe plan internaţional, europenii făcând confuzie între romi şi români.

In sfarsit: Guvernul vrea "ţigani", nu "romi"

Guvernul a dat undă verde propunerii deputatului PDL Silviu Prigoană de a înlocui denumirea de rom cu cea deţigan. Avizul este unul consultativ. Executivul şi-a motivat decizia cu recomandările Academiei Române şi cu faptul că, în majoritatea statelor Uniunii Europene, termenul folosit este ţigani, nu romi.

Guvernul este de acord cu propunerea de a înlocui termenul de rom cu cel de ţigan / Foto: 7est.ro


Iniţiativa legislativă a lui Silviu Prigoană propune ca, în documentele emise de instituţiile din România, să se înlocuiască termenul depersoană de etnie romă cuţigan.

Motivul pentru care acesta a propus această modificare este confuzia care se face pe plan internaţional între romi şi români.

Se propune, totodată, interzicerea atribuirii unor conotaţii negative acestei denumiri.

La începutul săptămânii, aproximativ 200 de persoane de etnie romă au organizat un marş de protest în Capitală, ca reacţie la iniţiativa deputatului PDL Silviu Prigoană privind înlocuirea termenului de "rom" cu "ţigan". Romii sunt nemulţumiţi de propunerea deputatului şi cer să-şi păstreze numele întrucât, spun ei, termenulţigan însemnă "sclav" şi îi jigneşte.

"Rom - pentru că aşa ne-am născut, ţigan însemnă "murdar, de neatins, împuţit". Chiar dacă suntem aşa, e vina lor şi a situaţiei pe care au creat-o ţării acesteia, nu suntem murdari sufleteşte. Domnul Prigoană, dacă vrea să ne spună aşa ceva, e problema lui, dar nu l-am votat ca să ne jignească", spunea, atunci, un protestatar.

Reamintim că deputatul PDL Silviu Prigoană a elaborat o iniţiativă legislativă în care propune schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan".

Iniţiativa a fost înregistrată la Senat în luna septembrie. Tot atunci, preşedintele Traian Băsescu spunea că, în momentul în care s-a decis schimbarea denumirii ţiganilor în romi, s-a luat o decizie greşită, europenii făcând confuzie între romi şi români.

Iniţiativa legislativă a deputatului propune ca, în documentele emise de instituţiile din România cu referire la persoane de etnie romă/ţigănească, denumirea utilizată să fie de "ţigan/ţigancă". Totodată, se propune ca atribuirea de conotaţii negative la folosirea acestei denumiri să fie interzisă. Democrat-liberalul susţine că o astfel de lege este necesară întrucât termenul '"rom" generează confuzie pe plan internaţional.

Wikileaks: Hilary Clinton a solicitat datele biometrice ale liderilor români

O telegramă din 2009 de la Departamentul american de Stat şi semnată de Hillary Clinton solicită explicit informaţii cu privire la vulnerabilităţile, personalitatea, averea, starea de sănătate a actualilor lideri, a celor în devenire, precum şi a consilierilor lor. În plus se cer informaţii biometrice despre ei.

2010-12-03 10:45:22

Hilary Clinton a solicitat datele biometrice ale liderilor români

închide
Hillary Clinton a solicitata datele biomerice ale liderilor politici români / FOTO: crooksandliars.com
Imaginea 1/2

Noi dezvăluiri despre România în documentele publicate de WikiLeaks! Secretarul american de stat Hillary Clinton a cerut anul trecut colectarea de datepersonale şi detaliile "biometrice" ale liderilor români. Noua informaţie vine după ce s-a aflat deja că un fost comisar european pentru Relaţii Externe a numit România un "stat sălbatic", iar ambasada Statelor Unite de la Paris considera ţara noastră o sursă pentru traficul de persoane în Franţa.

Noul măr al discordiei este o telegramă plecată pe 16 iunie 2009 de la Departamentul american de Stat şi semnată de Hillary Clinton. În telegrama, dezvăluită de WikiLeaks şi publicată de The Guardian, se solicită explicit informaţii cu privire la vulnerabilităţile, personalitatea, averea, starea de sănătate a actualilor lideri, a celor în devenire, precum şi a consilierilor lor. În plus se cer informaţii biometrice despre ei.

Timoc, Embargoul din anii ‘90 a fost podul de flori între românii de pe cele două maluri ale Dunării


155656-1.jpg

Botniţă, Branicevo (Timoc), Serbia/România Liberă/joi, 02 decembrie 2010/ - În 50 de ani sub Tito şi comunişti, vlahii din Valea Timocului aproape uitaseră că-s români. A trebuit să vină valul de contrabandă din timpul războaielor Iugoslaviei ca să-şi amintească de fraţii lor de peste Dunăre.

În estul Serbiei sunt vreo 300.000 de români, urmaşi ai dacilor romanizaţi de la sud de Dunăre. De-a lungul secolelor, s-au amestecat cu sârbi şi cu români din Banat. Până-n al doilea război mondial, oamenii de aici se declarau români şi organizau chiar mişcări naţio naliste. Apoi au venit Tito şi comuniştii, care au făcut tot posibilul să-i asimileze sau, măcar, să-i separe de români. Nu era greu să faci asta când România îşi închidea graniţele şi îşi înfometa oamenii. În ultimii 10 ani însă, românismul a renăscut în vlahi.

„Nu suntem români. Suntem sârbi!”

Habar n-aveam de lucrurile astea când mergeam noaptea pe şoseaua care urmează malul sârbesc al Dunării, acum o lună, căutând un sat unde să înnoptăm. Ne-am oprit în dreptul judeţului Caraş-Severin, în sătucul Brnjica, cu vreo 400 de oameni strânşi între doi munţi. Am început să batem la porţile oamenilor şi să-i întrebăm de cazare. „Dobro veče!”, le-am spus sătenilor, la care ei au răspuns, spre uimirea noastră, „Bună sara!”. Când am găsit o familie care să ne primească, i-am spus bărbatuluii: „Nu ştiam că sunt români aici!”. El a răspuns în română: „Nu suntem români. Suntem sârbi!”.

Am nimerit la familia Kurić în timp ce luau cina cu nişte prieteni sârbi din Belgrad. Ne aşezăm la masă, bem rachiu dintr-o damigeană cu Sfânta Parascheva şi mâncăm „sarme” - mâncare tradiţională sârbească, identică cu sarmalele. În timpul ăsta, sârbii şi vlahii discută în sârbă, iar noi vorbim cu vlahii în română şi cu sârbii în engleză.

Bărbatul ne repetă că ei nu sunt români. „Româneşte vorbim între noi, acasă. Nu ţin minte să fi avut vreodată «carte rumânească», nici eu, nici ai mei bătrâni. Facem şcoală în sârbeşte, lucrăm în firmele
sârbeşti.”

„Tata m-a bătut odată când m-am pornit să vorbesc rumâneşte”

De dimineaţă, după ce au plecat musafirii, aflăm că ambii soţi se trag din neamuri româneşti. „Noi suntem aici de sute de ani, din vremea Imperiului Roman!”, spune femeia, Vesna Kurić. Are vreo 40 de ani, e înaltă şi blondă. Numele ei de fată e Brădiceanu, moştenit de la un bunic care a trecut Dunărea îngheţată şi s-a stabilit aici. În casa
părinţilor se vorbea doar româneşte, dar fratele ei mai mare a avut mari probleme la şcoală pentru că nu ştia sârbeşte. Aşa că părinţii au hotărât ca pe ea să n-o mai înveţe româna. „Tata m-a bătut odată când m-am pornit să vorbesc româneşte, că mă duc la şcoală şi apoi nu ştiu care-i sârbeşte şi care-i româneşte.” Abia la embargo a învăţat să vorbească bine limba părinţilor.

„Nu ni-s sârbi, nu ni-s rumâni. Suntem vlahi!”

Bata Kurić, bărbatul, lucrează ca pădurar în Parcul Naţional Đerdap, care cuprinde întreaga zonă. În fiecare zi poartă mândru uniforma kaki cu stema Serbiei pe braţ. A luptat pentru sârbi în războiul din Croaţia. În prima linie. Cu toate astea, începe să povestească despre un soi de regat al vlahilor din care s-ar trage ei. Ne corectează când le spunem români, dar acum nu mai zice că sunt sârbi: „Nu ni-s sârbi, nu ni-s rumâni. Suntem vlahi!”.

„Să fură rău la voi!”

Românii sunt diferiţi de ei: mai săraci, mai necivilizaţi, mai hoţi. Au văzut asta încă din timpul comunismului, când mergeau la Drobeta Turnu Severin în bâlci să vândă Vegeta şi ţigări şi să cumpere ţoale. „Ştiu că am vrut să cumpărăm ceva să mâncăm, da’ n-am avut unde, că erau pe ceva bonuri cartelă. A fost rău atunci la voi. Oamenii ne-o spus că au ţinut porcii pitulaţi ca să poată să taie, să aibă la casa lor.”

Nici după revoluţie nu păreau să se schimbe lucrurile. „Să fură rău la voi!”, ne spune nevasta când povesteşte de altă excursie la români. „Atunci ne-o furat pasuşu, paşaportul. Au tăiat taşla de la umăr cu jiletu. Şi la noi se fură, da’ nu aşa!”.

Experienţele astea se potriveau cu propaganda comuniştilor sârbi, care înfăţişau România ca pe o naţie inferioară (până şi cetăţenii ei fugeau de ea!) şi sugerau că vlahii ar fi, de fapt, un fel de slavi care au învăţat limba română. Aşa s-a ajuns ca, în sate omogene româneşti, ca Brnjica, la recensământul din 2002 să se declare 75% sârbi, 15% vlahi şi doar trei români.

În timp ce România se zbătea în tranziţie, în Balcani izbucneau războaie. La începutul anilor ‘90 iugoslavii erau sub embargo şi nu puteau importa arme sau benzină. Neoficial, românii din preajma graniţei au prins oportunitatea de afaceri şi au început să „facă embargoul” cu benzină peste Dunăre. Au fost primiţi cu braţele deschise de românii de pe celălalt mal.

„Benzina venea pe barca de fier”

„Am lucrat în ‘94-’95 cu oamenii care stau pe lângă Dunăre, dar şi cu copii care stăteau mai departe de graniţă şi nu aveau de lucru, aşa că au venit să ajute la sârbi şi să facă bani”, spune Vesna Kurić. Transporturile se făceau noaptea.

„Noi dădeam semnal cu lanterna şi rumânii veneau cu benzina, pe barca de fier, în bidoane de 60 şi 20 de litri, noi le vindeam şi le întorceam bidoanele goale. Când vindeam le dădeam lu’ rumânii noştri banii şi tot aşa.”

Luau benzina de la români cu un sfert de marcă şi o dădeau mai departe cu jumate. „Poliţia de la noi nu a mai cerut beni, că ştiau că e nevoie
. Mai mult la voi au fost probleme
. Noi cumpăram o gaibă de bere şi dam lu’ rumânii voştri şi ei le dădeau lor: lu’ vrunu 100 de mărci, cu altu’ se ştiau şi-i lăsa.”

Aşa de bine le-a mers, că treceau Dunărea cu benzină şi-n miez de zi. Când n-au mai avut loc s-o ţină în casă, au făcut o terasă la Dunăre unde să depoziteze bidoanele, apoi să le încarce în cisterne şi să le trimită în toată ţara. „Să fi văzut atunci Sîrbia! Tătă plină de bidoane!”

Atunci au învăţat să vorbească o română apropiată de a noastră. „Eu acuma îmi stâlcesc limba ca să mă înţelegeţi voi”, spune Bata Kurić. Româna pe care o vorbeşte în familie nu are neologisme - când vorbesc de bombardamente, spun că americanii le-au bătut fabricile şi podurile. În loc, au peticit limba cu cuvinte sârbeşti.

Podul de flori alimentat de contrabandă

În paralel cu afacerea profitabilă, oamenii au prins drag unii de alţii. Când se făcea vreo sărbătoare pe un mal, îi chemau şi pe cei de dincolo şi petreceau împreună. Românilor le-a plăcut aşa de mult cafeneaua vlahilor, că şi-au făcut şi ei una la fel pe celălalt mal. Au început să vină români în Brnjica să lucreze, iar unii au rămas aici şi s-au căsătorit.

Bătrânilor nu le era străină înfrăţirea asta bruscă între români. Mama lui Bata Kurić ne-a povestit cum întâlniri din astea se petreceau des înainte de al doilea război mondial. Atunci vlahii vorbeau doar româneşte, se îmbrăcau în straie româneşti şi jucau dansul românesc (patru paşi înainte, doi înapoi) alături de cei de peste Dunăre.

Când a venit Tito, s-a terminat. I-a obligat să facă şcoala în limba sârbă. Apoi, nu-i lăsa să meargă la biserică. Îi întrebau la şcoală dacă mai cred în Dumnezeu şi mâncau bătaie dacă spuneau „da”. „În vremea lui Tito n-a cutezat nimeni”, spune Vesna Kurić. „Eu când m-am făcut pre mine nu m-a botezat în biserică. M-am botezat după, cu fetele mele dintr-o dată.”

„Tăt ăsta a fost pământ românesc!”

S-a făcut după-amiaza şi suntem tot în bucătăria familiei Kurić. Pe masă e o agendă cu câte un proverb pe fiecare pagină, scris în sârbă şi în română, cu fonetică sârbească: „Kînd faś la injimă pi vuoje, la kap faś njevuoje.” Bărbatul trage dintr-o ţigară şi spune: „Mi-e tare drag de români, că merg la biserică, nu lucrează duminica, se-mbracă frumos, cu cojoace şi cingătoare. Ascult cântecele din Banat, că mi-s dragi. Ăilalţi, moldovenii, pot să-i ascult trei zile şi tot nu-nţeleg!”. Vlahii au televizor prin satelit de la o firmă
românească şi prind toate canalele noastre, dar nu prea se uită. Doar bătrâna mai ascultă Etno şi Favorit, că tare mult îi plac melodiile populare.

În jurul agendei e plin de poze de familie. În câteva dintre ele e una dintre fetele lor, îmbrăcată în costum naţional, ba românesc, ba sârbesc. Acum, ambele fete sunt la Belgrad: una e la studii, alta a terminat facultatea de drumuri şi lucrează într-o brutărie. „Ale mele fete puţin ştiu româneşte, a lor gloate (copii - n.r.) - şi mai puţin şi gloatele gloatelor lor nu o să mai ştie nimic”, spune încet bărbatul, priveşte lung la o poză şi continuă: „Cum a trecut timpul, limba română s-a pierdut. Au băgat sârbi între ei şi, cu anii, mulţi au pierdut limba şi obiceiurile”. După ce se mai gândeşte, spune: „Dacă ai carte românească, deja îţi faci probleme cu sârbii. Uite cât ne-au luat ei nouă!”, arată către o hartă de la sfârşitul agendei: „Tăt ăsta a fost pământ românesc!”

„Să le spuneţi celor de-acolo că sunt rumâni şi aici!”

Organizaţiile de români timoceni au început de câţiva ani să le vorbească sătenilor din Brnjica (botniţă) despre învăţământul în limba română. Dar ei au învăţat zeci de ani că românii sunt oameni de mâna a doua. Atâta le mai trebuie acum, să-i vadă sârbii ca pe un nou
Kosovo şi să-i dea mai tare la o parte! Ne despărţim după ce facem o mulţime de poze şi primim un puhoi de „drum bun”-uri. Chiar când să plecăm, Bata Kurić ne strigă: „Să le spuneţi celor de-acolo că sunt rumâni şi aici!”.

336.000 de români timoceni

Dorin Lozovanu e un român din Republica Moldova care studiază de peste 15 ani comunităţile de români din Balcani şi a publicat o teză de doctorat pe tema asta. Lozovanu a descoperit că timocenii sunt „veriga de legătură între dacoromâni şi aromâni”. Comunitatea lor nu se limitează la Serbia. Se întinde până în Bulgaria, în regiunea Vidin, care mai e numită „Timocul bulgăresc”. Politica bulgarilor faţă de vlahi a fost similară cu cea a sârbilor: asimilare. La recensământul din 1921, peste 150.000 de persoane din Timocul sârbesc se declarau români. La cel din 2002, doar 4.157 au spus că sunt români şi încă 39.953 vlahi. Cercetătorii români estimează cifra reală la 300.000 de români în Serbia de la sud de Dunăre şi încă 36.000 în zona Vidin.

Timoc Press

Autoritatile sarbe vor sa darame o clopotnita romaneasca in Sipicova


img_1783.jpg

Sipicova, Timoc, Serbia/Romanian Global News/joi, 02 decembrie 2010/ - Autoritatile sarbe continua prigoana impotriva romanilor/vlahilor din Timoc. Autoritatile locale din Zaiceri, dupa ce au intrat ilegal pe o proprietate privata, au emis un ordin prin care se dispune daramarea in 24 de ore a unei clopotnite romanesti ridicata de romanii din localitate. In cazul in care nu va fi daramata in 24 de ore autoritatile sarbe ameninta ca o vor darama ele.

Provocarea autoritatilor sarbe risca sa degenereze in conflict etnic in cazul in care nu se renunta la daramarea clopotnitei. Cei 120 de romani ai Sipicovei sunt hotarati sa-si apere clopotnita ca singur simbol al identitatii lor. In cazul in care demersul autoritatilor sarbe continua, toti cei 120 de locuitori ai Sipicovei sunt hotarati sa ceara azil politic in Romania.

Corespondentul Romanian Global News din Timoc a aflat ca in spatele actiunii autoritatilor sarbe stau Episcopul sarb al locului, Iustin, cunoscut drept unul dintre ierarhii cei mai antiromani ai bisericii sarbesti, si Primarul din Zaicear, cunoscut pentru declaratiile belicoase la adresa romanilor si Romaniei.

Actiunea antiromanesca intervine dupa ce ieri, 1 decembrie, liderii romanilor/vlahilor din Timoc au denuntat raportorilor APCE pentru Serbia, incalcarile grave ale drepturilor romanilor/vlahilor din Timoc, de catre autoritatile de la Belgrad.

Reamintim ca in 24 august 2010 in Sipicova, localitate populata de romani, un membru al securitatii sarbe din Zaicear a intarat in magazinul localitatii si a cerut patronului sa-l cheme acolo pe presedintele consiliului parohial al Bisericii Ortodoxe Romane. Chemat, acesta s-a prezentat in incinta magazinului, unde a inceput un adevarat interogatoriu: “De ce va trebuie biserica romaneasca? De unde il stiti voi pe popa Boian? Cine va da bani sa cumparati locul de biserica? De ce nu va vedeti voi de treaba voastra?” si alte intrebari legate inclusiv de faptul ca de ce au votat cu partidul romanesc al lui Balasevic. Omul interogat a raspuns ca “da, vor biserica romaneasca, iar Boian a tinut slujbe la mai multe inmormantari din Sipicova si ca acolo l-au cunoscut, iar oamenilor le-a placut sa auda slujba in limba lor”.

Dejan, acesta era numele angajatului securitatii sarbe, stia bine ce face. Chemarea si discutia in magazin avea sa ajunga la urechile oamenilor care se vor inspaimanta si vor renunta la construirea bisericii romanesti. Actiunea de intimidare nu este singulara in Sipicova. Mai multi oameni in varsta au fost amenintati ca vor pierde pensiile daca nu-si retrag semnatura de pe petitia care cere infiintarea bisericii romanesti. Unii, de frica, le-au retras.

Intre timp demersurile pentru construirea bisericii continua pentru ca romanii din Sipicova vor sa se boteze si sa se ingroape cu slujba romaneasca, a lor. Nu cu una straina, impusa.

Timoc Press

joi, 2 decembrie 2010

Cozile de topor ale UDMR prezente la Ziua Nationala din Sfantu Gheorghe, Covasna

Dupa ce zilele trecute ”academicianul” Madalin Guruianu sustinea ca este gresit aleasa ziua de 1 decembrie ca Zi Nationala (adica exact discursul UDMR), astazi alaturi de Dan Manolachescu (cei doi fiind si reprezentanti ai PNL+PDL) dar si alaturi de aplaudacii de la Asociatia pentru Comunitate au avut lipsa de bun simt sa se prezinte la Manifestarile de la statuia lui Mihai Viteazul.


Totul de fatada.
Toporisca Guruianu a schibat doua fulare la gat… nu va imaginati ca erau fulare tricolore… nu!

Unul a fost galben…
Altul era rosu… (l-a schimbat dupa o ora)
Ambele erau inscriptionate cu: …….. Asociatia pentru Comunitate

Si el si veterinarul Manolachescu si aplaudacii lor cu suzeta in gura s-au perindat de cateva ori pe scena cu coroane…

1. Guruianu ca reprezentant al PNL. Manolachescu ca reprezentant al PDL.

2. Guruianu trimisul Consiliului Local Sfantu Gheorghe pe pamant…

3. minunata, prea iubita si mult stimata Asociatie pentru prostirea Comunitatii romanesti de catre UDMR prin intermediul cozilor de topor…
Aici, la defilarea cu coroana a Asociatiei pentru Comunitate am avut ocazia sa ii vedem pe vasnicii etnici romani luptatori pentru autonomia maghiara care constituie aceasta asociatie si care s-au infiltrat in PNL si PDL si au obtinut si pozitii de conducere prin Guruianu si Manolachescu.

….
Da.. in PDL nu ne mai punem nici un fel de speranta dar speram ca PNL si Crin Antonescu sa fie informat si sa ia masuri fata de Guruianu!

Sursa: http://stiricovasna.blogspot.com/

Raportul Academiei Romane: Legea educatiei in varinta UDMR-PDL duce la epurarea etnica a romanilor din Covasna si Harghita!

- În Franţa, cealaltă mare putere a integrării europene, legislația este destul de restrictivă. Deși
pe teritoriul republicii franceze se vorbesc mai multe dialecte sau limbi regionale, Franța nu a semnat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Învățământul în limba franceză se desfășoară în franceză, conform art . 1 al Legii n°94-665 du 4 août 1994 relative à l'emploi de la langue française (Legea Toubon). Conform decretului 1011 din 2005, limba oficială de predare este franceza, chiar dacă există 11 limbi regionale recunoscute - bretona, catalana, occitana, tahitiana, cele din Alsacia şi altele precum flamandă, franca, creola, etc. Acestea sunt considerate parte a patrimoniului naționalfrancez si sunt obiect de studiu facultativ ca limbă maternă la universitate.

- Prin conferirea de drepturi suplimentare unor categorii etnice majoritare în plan local
(minorităţi dominante), Proiectul de lege întăreşte caracterul de minoritate defavorizată pentru
etnia considerată „majoritară” (minoritate locală). Totodată, prin ancorarea minorităţilor naţionale în propria cultură şi în propria limbă se limitează mobilitatea socială a acestora în spaţiul economiei naţionale, contribuind astfel la diminuarea şanselor de progres ale acestora şi, implicit, la creşterea sărăciei unor zone din România.

- Probabil că, în viitor, pentru a evita escaladarea tensiunilor interetnice, populația minoritară dominată (de etnie română) va alege să părăsească o regiune în care nu îşi găseşte expresie, ceea ce va echivalează cu un proces indirect de purificare etnică.

- Aplicarea acestor prevederi vor consacra statutul limbii române ca element marginal în educația minorităților naționale, conferindu-i caracter de limbă străină. În prezent, regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenților străini veniți în România cu burse de studiu, și nicidecum cetățenilor români, limba fiind principalul factor de coerență administrativă în societate şi stat. Prin aplicarea acestor articole, Proiectul consacră un viitor în care administrația statului român va fi deficitară pe temei lingvistic.

- Primul articol (art. 36, alin. 8) referitor la principiul reprezentativității etnice la nivelul funcțiilor de conducere în cadrul unităților de învățământ, al inspectoratelor sau a oricăror instituții echivalente reprezintă, de fapt, legiferarea unui drept colectiv pentru minoritățile naționale, până acum, prin lege, fiind acordate doar drepturi individuale pentru cetățenii minoritari. Un alt semn de întrebare se ridică în cazul primatului criteriului etnic în fața competențelor profesionale.

Raport Legea Educatiei Nationale[1]

Vezi si http://www.jurnalul.ro/stiri/educatie/academia-romana-desfiinteaza-legea-educatiei-560579.html

DOCUMENT. In Harghita, peste 135.000 lei in 2010 pentru dansurile si obiceiurile populare ale maghiarilor, ZERO lei pentru cele ale romanilor!

In sedinta din data de 26 noiembrie 2010 Consiliul Judetean Harghita va adopta o hotarare privind aprobarea modificării Hotărârii nr. 84/2010 privind derularea Programului de sprijinire a dansului și a obiceiurilor populare din județul Harghita pe anul 2010. Conform anexei nr. 1 a acestei hotarari in 2010 au fost alocate peste 135.000 de lei din fondurile publice ale CJ Harghita si Primariei Miercurea Ciuc pentru sprijinirea exclusiv a dansurilor si obiceiurilor populare maghiare, in conditiile in care pentru sprijinirea dansurilor si obiceiurilor romanesti nu a fost alocat niciun leu din fondurile publice ale celor doua institutii publice din judetul Harghita, ambele controlate in totalitate de reprezentantii comunitatii maghiare, UDMR si PCM.
Discriminarea romanilor in cadrul acestui program este evidenta si se inscrie si ea pe linia bine trasata de UDMR si PCM in cele doua judete din inima Romaniei: epurarea etnica a romanilor.

anexa1Dansurimodif

VICTORIE FINALA impotriva antiromanismului promovat de UDMR. ICCJ confirma decizia CNCD din 2008 in cazul "Intalnirii maghiarilor covasneni"!


Victorie finala impotriva Consiliului Judetean Covasna!

Consiliul Judetean Covasna, condus de UDMR-istul Tamas Sandor, a pierdut si la Inalta Curte de Casatie si Justitie in cazul Hotararii nr. 815/02.12.2008 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii, prin care s-a constat faptul ca CJ Covasna a discriminat pe criteriul etnic intreaga comunitate de romani din judetul Covasna prin organizarea, in august 2007, a manifestarii "Intalnirea maghiarilor covasneni de preturindeni".
Urmeaza sa sesizam Curtea de Conturi pentru ca prejudiciul adus bugetului public sa fie recuperat iar CJ Covasna sa prezinte public scuze romanilor din Covasna, pe care i-a scuipat in fata si i-a discriminat.

Puteti consulta decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie a Romaniei aici.

Vezi si http://tanasadan.blogspot.com/2010/02/curtea-de-apel-brasov-s-pronuntat-cj.html

http://tanasadan.blogspot.com/2009/07/nici-vorba-de-scuze-udmr-scuipat-in.html