Un sefutz al “Garzii Secuiesti”, retinut azi la Cluj-Napoca. Steagul “secuiesc”, arborat pe frontispiciul Palatului Administrativ din Harghita

Balazsi Pal Gergely, unul dintre membri agitatori ai “Gărzii Secuieşti”, a fost reţinut astăzi la Cluj-Napoca de poliţişti în vederea întocmirii unui dosar pentru afişarea de însemne fasciste şi antisemite.

Tânărul maghiar din judeţul Mureş a participat alături de oficialităţi la manifestările cu ocazia Zilei Mondiale a Maghiarilor de Pretutindeni, unde a depus o coroană de flori în faţa fostului Hotel Biasini din Cluj-Napoca, unde Nicolae Bălcescu şi Petofi Şandor au negociat fără succes colaborarea dintre revoluţionarii români şi cei maghiari în 1848. Acesta avea pe haină simbolul trupelor SS, capul de mort şi sloganul specific, “Onoarea mea este loialitatea”. Acest lucru a fost sesizat poliţiei de către viceprimarul Radu Moisin, fapt ce a dus la reţinerea acestuia.

“Garda Secuiască” a participat cu patru membri la manifestările din Cluj-Napoca, printre ei numărându-se şi Csibi Barna. Tot aceşti patru tineri maghiari au organizat comemorarea Batalionului Secuiesc pe 1 decembrie la Cluj-Napoca, cu dorinţa exprimată de a provoca clujenii de Ziua Naţională. Balazsi Pal a fost amendat atunci cu 50.000 de lei, în calitate de organizator al manifestării.

Membri Gărzii Maghiare au fost aplaudaţi copios de maghiari în momentul când au depus coroana pe clădirea Hotelului Biasini.

Aceştia au afişat ostentativ drapelul ţinutului secuiesc, drapelul arpadian şi un mesaj care afirma: “Ţinutul Secuiesc nu e România”. Ministrul Sănătăţii, Cseke Attila şi viceprimarul Laszlo Attila nu s-au arătat deranjaţi de manifestările extremiste ale “gardiştilor” şi nici de inscripţiile naziste de pe hainele lui Balaszi Pal, mărsăluind şi cântând cot la cot cu aceştia.

George Bara / NapocaNews

Update: Steagul “secuiesc” a fost arborat pe frontispiciul Palatului Administrativ al judeţului Harghita

Autorităţile judeţene din Harghita au arborat, luni, drapelul secuiesc, ca steag al judeţului, pe frontispiciul Palatului Administrativ, lângă drapelul României. Aproximativ 700 – 800 de persoane au participat la eveniment. Toţi aveau în piept cocardă roşu-alb-verde, dar şi un steag secuiesc.

La eveniment a fost prezent preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba, deputatul UDMR Korodi Attila şi reprezentanţii harghiteni ai Consiliului Naţional Secuiesc. Înainte de arborare, reprezentanţii bisericilor istorice maghiare au sfinţit şi au binecuvântat drapelul, iar după înălţarea acestuia, cei prezenţi s-au rugat şi au cântat imnul secuiesc. Preşedintele Consiliului Judeţean a spus în faţa mulţimii că acest drapel este a întregului Ţinut Secuiesc şi că este un drapel nou, pentru care nu s-a vărsat sânge. Totodată, Borboly a subliniat că steagul secuiesc va rămâne arborat pe clădirea Palatului Administrativ.

Sursa: NapocaNews

antena3.ro : Nu trageţi în secui!

Poate n-are legătură cu faptul că maghiarii sunt printre cei mai sinucigaşi, la propriu, dintre europeni, dar chestiunea asta cu "limba maghiară oficială în Ţinutul Secuiesc" pare să-l confirme.

Ştiu, e greu de înţeles, e contraintuitiv, cum ar spune Patapievici cu mâna pe papion, dar zicala cu "ai grijă ce-ţi doreşti, că s-ar putea să ţi se-ntâmple" nu-i chiar o prostie. Dacă secuii noştri ţin morţiş să-şi folosească doar limba lor atunci nu-i văd bine deloc. Şi poate nu pe cei maturi de-acum dar pe copiii şi nepoţii lor cu siguranţă.

Obsesia pentru izolare lingvistică (fapt real deja în mare parte din mediul rural al zonei) le va produce numai pagube. Imaginaţi-vă ce şanse în viaţă are un copil din Ţinutul Secuiesc căruia părinţii nu-i oferă posibilitatea de a învăţa şi limba română pe lângă cea în care s-a născut şi pe care o foloseşte în familie. Cu ce handicap va intra el în viaţa adultă, pe piaţa forţei de muncă, în relaţiile inevitabile cu românii, în tot ce înseamnă a-ţi construi o carieră.

Studii serioase arată deja că una din problemele grave cu care se confruntă tinerii maghiari din România e tocmai acest blocaj lingvistic. Opţiunile de angajare se reduc drastic pentru că multe meserii cer şi o bună cunoaştere a limbii române. Şi aici nu e vorba de discriminare din partea angajatorilor ci de condiţionări obiective ce ţin de specificul pieţei pe care activează.

În România, ca în orice altă ţară din lumea asta, cunoaşterea limba majorităţii e mai mult decît un atu, e o condiţie aproape necesară pentru a avea succes. Şi nici nu e obligatoriu ca limba cea mai vorbită să fie declarată limbă oficială (ştiaţi, spre exemplu că Anglia şi Germania nu au limbă oficială în sensul juridic al termenului). E suficient că aşa vorbesc cei mai mulţi şi, prin urmare, doar în acea limbă te poţi descurca onorabil.

Dacă secuii vor neapărat ca generaţiile ce vin după ei să nu ştie şi limba română, pentru că asta se va întâmpla dacă se izolează de majoritatea românească, atunci nu fac decât să-i condamne la eşec. Într-o lume tot mai globalizată în care capacitatea de a comunica cu cei diferiţi de tine, lingvistic, etnic, rasial etc., face tot mai mult diferenţa între succes şi ratare, ceea ce vor secuii noştri (nu toţi, dar destul de mulţi) e mai degrabă un pas spre sinucidere colectivă.

Raul Zan

Sursa: http://antena3.ro/stiri/opinii/nu-trageti-in-secui_94612.html

Adevarul de Seara Brasov: Democraţia minoritarilor-majoritari maghiari

• Sebastian Dan, redactor şef Adevărul de Seară Braşov

Autonomia Ţinutului Secuiesc este, în ultima jumătate de an, o marotă electorală a liderilor maghiari. Fără a veni cu programe şi soluţii viabile într-o zonă pauperă, aceştia fac mult zgomot pentru nimic.

Nu are rost să întreb dacă s-au cheltuit bani publici la acţiunea de la Sfântu Gheorghe (Covasna), unde s-a declarat „oficială" limba maghiară în secuime.

Am reţinut o declaraţie a președintelui Consiliului Naţional al Secuilor, Izsak Balazs: „Folosirea limbii maghiare este adesea restricţionată, iar dreptul individual de folosire a limbii materne este insuficient, pentru că lipseşte obligativitatea autorităților de a asigura folosirea acestei limbi". Culmea, exact această toleranţă la care face apel lipseşte în instituţiile din Covasna şi Harghita, faţă de românii minoritari. Sunt sute de cazuri în care românii sunt trimişi la plimbare, să înveţe limba maghiară, dacă vor ceva.

„Tolerant" a fost şi gestul lui Marko Bela de a trimite unui director român de şcoală din Mureş o invitaţie în limba maghiară. Nu era cazul să funcţioneaze şi în acest caz „plăcuţul bilingv"? Măcar aşa, de ochii lumiii...

Tot la capitolul „toleranţă" aş aminti propunerea prefectului de Covasna, Gyorgy Erwin, de a modifica graniţa judeţelor Braşov şi Covasna, pentru că maghiarii din Belin nu vor nici în ruptul capului să accepte comunitatea de romi din Arini, care şi-au ridicat casele ilegal şi trebuie aduse în legalitate.

Şi tot apropos de toleranţă, aş mai aminti şi faptul că instituţiile publice le interzic românilor dreptul la informare chiar şi pe site-uri, unde maghiara oricum este „limbă oficială"...

Sursa: http://www.adevarul.ro/locale/brasov/Brasov-_Democratia_minoritarilor-majoritari_maghiari_0_224977610.html

Iata unde unde ajunge disperarea revizionistilor maghiari. masinile cu actipild cu ungaria mare se plimba fara probleme prin Ungaria si Romania

...........................................................................

Reghin. 27/12/2009................................................................................................

Reghin 27/12/2009................................................................................................

Cluj Napoca 29./11/2009 in cartierul Marasti........................................................................

Ungaria, autostrada M5...............................................................................................




Aceste abţibilduri sunt provocări la adresa românilor.
Alo, POLIŢIA ROMÂNĂ, S.R.I., S.I.E.!!!

Sursa: http://vanatorul.blogspot.com/

Octavian Paler le bate obrazul radicalilor udmr - Octavian Paler despre demnitate, despre servilismul si excesul ridiculos al lui boc

EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA: tinutul secuiesc pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna!

Consiliul Judetean Covasna si-a tras site nou la adresa http://www.covasna.info.ro/. Tamas Sandor, presedintele CJ Covasna, a pus alaturi de "Judetul Covasna" si "Consiliul Judetean Covasna" o sectiune denumita "tinutul secuiesc", o chestie care e la fel de importanta pentru locuitorii judetului ca si primele doua... Iata asadar cum trece un concept, lansat acum cativa ani din gura iredentistilor maghiari nostalgici dupa Ungaria Mare in care romanii erau slugi ale grofilor unguri, pe paginile de internet ale autoritatilor publice locale, totul fiind finantat din banii romanilor.

Consiliul Judetean Covasna dixit:

Ținutul Secuiesc - o regiune cu o mie de fețe

Ţinutul Secuiesc este o regiune istorico-etnografică din centrul României, bine delimitată. În cele mai vechi documente, regiunea figurează sub denumirile Terra Siculorum sau Regnum Siculorum. Din punct de vedere etnic, secuii sunt maghiari, dar cu o conştiinţă istorică aparte, cu specificităţi etnografice şi de dialect. La recensământ, locuitorii din zonă se declară de regulă maghiari, fiind vorbitori de limba maghiară. Cultura populară a secuilor, din sud-estul şi estul Transilvaniei, a păstrat substraturi arhaice care se regăsesc în tradiţii, în poezia şi arta populară. În perioada 1437-1876, Ţinutul Secuiesc istoric reunea 7 scaune secuieşti – Scaunul Udvarhely, Scaunul Csík, Scaunul Kézdi, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi, Scaunul Maros şi Scaunul Aranyos. În 1876, scaunele secuieşti au fost desfiinţate, lăsând în urmă mai multe comitate. Între 1952-1960, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României, pe locul comitatelor s-a constituit Regiunea Autonomă Maghiară, care, după un deceniu de existenţă, şi-a schimbat denumirea în Regiunea Mureş Autonomă Maghiară. Astăzi, Ţinutul Secuiesc include judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş, cu populaţie maghiară majoritară. Ţinutul Secuiesc este cunoscut şi ca un tărâm al legendelor. Populaţia de aici păstrează numeroase legende despre origini – despre formarea lacurilor şi ridicarea cetăţilor, despre munţi, izvoare, stânci şi arbori seculari. Pădurile ascund taine, iar pietrele vorbesc de vremuri apuse. În România, 40% din apa minerală îmbuteliată provine din Ţinutul Secuiesc. Această regiune este rezerva naturală de apă minerală a Europei. Cartoful este cel mai important produs agricol al Ţinutului Secuiesc. Numeroase regiuni din ţară sunt aprovizionate cu cartofi de aici. Pâinea de casă cu cartofi şi kürtős kalács (colac secuiesc) îşi au originea în bucătăriile din regiune.

Sursa: pagina oficiala de internet a Consiliului Judetean Covasna
http://tanasadan.blogspot.com/2010/01/epurarea-etnica-romanilor-din-covasna.html

UNGURII OFICIALIZEAZA "Tinutul Secuiesc" in bataie de joc fata de Lege

Dan Tanasa: EPURAREA ETNICA A ROMANILOR DIN COVASNA: tinutul secuiesc pe pagina oficiala de internet a CJ Covasna!

Consiliul Judetean Covasna si-a tras site nou la adresa http://www.covasna.info.ro/. Tamas Sandor, presedintele CJ Covasna, a pus alaturi de "Judetul Covasna" si "Consiliul Judetean Covasna" o sectiune denumita "tinutul secuiesc", o chestie care e la fel de importanta pentru locuitorii judetului ca si primele doua... Iata asadar cum trece un concept, lansat acum cativa ani din gura iredentistilor maghiari nostalgici dupa Ungaria Mare in care romanii erau slugi ale grofilor unguri, pe paginile de internet ale autoritatilor publice locale, totul fiind finantat din banii romanilor.

Consiliul Judetean Covasna dixit:

Ținutul Secuiesc - o regiune cu o mie de fețe

Ţinutul Secuiesc este o regiune istorico-etnografică din centrul României, bine delimitată. În cele mai vechi documente, regiunea figurează sub denumirile Terra Siculorum sau Regnum Siculorum. Din punct de vedere etnic, secuii sunt maghiari, dar cu o conştiinţă istorică aparte, cu specificităţi etnografice şi de dialect. La recensământ, locuitorii din zonă se declară de regulă maghiari, fiind vorbitori de limba maghiară. Cultura populară a secuilor, din sud-estul şi estul Transilvaniei, a păstrat substraturi arhaice care se regăsesc în tradiţii, în poezia şi arta populară. În perioada 1437-1876, Ţinutul Secuiesc istoric reunea 7 scaune secuieşti – Scaunul Udvarhely, Scaunul Csík, Scaunul Kézdi, Scaunul Orbai, Scaunul Sepsi, Scaunul Maros şi Scaunul Aranyos. În 1876, scaunele secuieşti au fost desfiinţate, lăsând în urmă mai multe comitate. Între 1952-1960, odată cu reorganizarea administrativ-teritorială a României, pe locul comitatelor s-a constituit Regiunea Autonomă Maghiară, care, după un deceniu de existenţă, şi-a schimbat denumirea în Regiunea Mureş Autonomă Maghiară. Astăzi, Ţinutul Secuiesc include judeţele Harghita şi Covasna, precum şi o parte din judeţul Mureş, cu populaţie maghiară majoritară. Ţinutul Secuiesc este cunoscut şi ca un tărâm al legendelor. Populaţia de aici păstrează numeroase legende despre origini – despre formarea lacurilor şi ridicarea cetăţilor, despre munţi, izvoare, stânci şi arbori seculari. Pădurile ascund taine, iar pietrele vorbesc de vremuri apuse. În România, 40% din apa minerală îmbuteliată provine din Ţinutul Secuiesc. Această regiune este rezerva naturală de apă minerală a Europei. Cartoful este cel mai important produs agricol al Ţinutului Secuiesc. Numeroase regiuni din ţară sunt aprovizionate cu cartofi de aici. Pâinea de casă cu cartofi şi kürtős kalács (colac secuiesc) îşi au originea în bucătăriile din regiune.

Sursa: Pagina oficiala de internet a Consiliului Judetean Covasna
http://victor-roncea.blogspot.com/2010/01/unguri-oficializeaza-tinutul-secuiesc.html