Octavian Paler le bate obrazul radicalilor udmr - Octavian Paler despre demnitate, despre servilismul si excesul ridiculos al lui boc

România lui Octavian Paler

Octavian Paler despre Emil Boc

Octavian Paler - Romania tara noastra

sinteza (zilei) Octavian Paler - paler contra paler

Octavian Paler

octavian paler

ROMANIA - Octavian Paler - Avem timp

octavian paler despre demnitate - Octavian Paler le bate obrazul radicalilor udmr

Octavian Paler

OCTAVIAN PALER

Marcel Hoară, boc-ul de la Gorj

Fiind privitor al realităţilor României în timp de criză, în ultima perioada constat apariţia pe ecrane a unui personaj caragialian sub numele de Marcel Hoară, preşedinte al ANDZM. Nu este zi sa nu îl vezi pe Realitatea, Antena 3 sau alta televiziune unde este trimis de către partid. Uneori mă întreb când mai doarme, când mai mănâncă pentru ca e mereu în emisiuni. Asta nu ar fi ceva rău, numai că am aflat ca este de la Gorj. Am început atunci să încerc să înţeleg ce spune pentru ca el vorbeşte dar nu spune mai nimic.

După un timp mi-am dat seama care este rolul lui. Marcel Hoară este Boc-ul pus la crescut al PD-L. El laudă iniţiativele guvernului Boc sau ale miniştrilor și mai ales pe Băsescu. Poți înţelege până la un punct, dar în cazul lui s-a întrecut orice limită. Îmi este jenă că sunt din Gorj. Doresc sa nu pomenesc nimic despre latura penală în care am înţeles că este bănuit.

Ce m-a pus pe gânduri a fost o emisiune in care participa Hoară și Victor Ciorbea și acesta din urma i-a prezis: "vei avea mare viitor în pd-l domnule Hoară" și a explicat aceasta afirmaţie prin faptul ca îl lauda peste măsură pe Băsescu.


În ultima emisiune de la Realitatea Tv pe care am rezistat să o urmăresc când moderatorul a cerut invitaţiilor să dea note guvernului media a ieşit 5,72. Marcel Hoară s-a revoltat și a zis că guvernul este de nota 10 și că această notă de 5,72 este "profund incorectă" explicând că nota e data de invitaţi printre care sunt și adversari politici și ca nu ar fi corect și ca notele trebuiau date de oamenii din public. Un invitat a remarcat că dacă era așa, nota obținută ar fi fost 3.

Am menţionat că a fost ultima emisiune nu pentru că Hoară nu a mers de atunci la încă 300 ci pentru că nu am putut să le mai urmăresc fară să îmi montez ştergător de parbriz pe televizor din motive lesne de înțeles.

Unii ar spune ca asta trebuie să facă un politician, să laude partidul din care face parte indiferent de ce prostii face și să venereze conducătorul suprem, în cazul lui Hoară, pe Băsescu. Dacă asta însemnă să fi om politic bun, atunci Hoară este excelent și nu e de mirare ca e trimis la toate emisiunile. Eu cred ca un pic de decență și bun simt ar trebui să existe și în politica, chiar și la PD-L.

Îmi e jenă, milă dar sunt și dezgustat de acest demn urmaş a lui boc pentru că lumea a început să afle ca este de la Gorj.

Un prieten îmi spunea ca Hoară tot merge la emisiuni și așteaptă să cadă în cap la fel ca Boc, să devină și el celebru. Păcat ca Andrei Gheorghe nu mai face emisiuni! Da cine știe…

Modelul PD-L de om politic tânăr este absolut jenant: ridzi, boureanu, hoară, udrea, elena băsescu... și lista ar putea continua. Dacă acestea sunt modele ale tinerilor politicieni de succes nu e de mirare ca tot mai mulți din generația tânără preferă să emigreze și că absenteismul la aceasta generație este atât de ridicat.

Închei acest articol cu indemnul celebrului Suțu de pe blogul sau: "să-i convingem pe băieţii de la PDL să facă o pauză de Hoară. Pentru sănătatea lui. Şi a noastră." No more Hoară, mai ales ca așa cum scrie Marian GHITEANU de la Ziua "Hoară este trompeta PDL pe bani publici".

Mitică Dezgustatu' http://www.ziarulgorjului.ro/ar/politica/marcel-hoara-bocul-de-la-gorj/

Definiţia boc-ului data de Octavian Paler

Update:

1) Marcel Hoara (afara ploua) zice ca economia si-a revenit ca a vazut el mai multe masini pe strada (in ziua aceia plouase)

2) Marcel Hoara starneste hohote de ras

3) Marcel Hoara pus la punct si trezit la realitate

4) M. Badea: "Marcel Hoara, politician de matineu"

5) M. Badea: "Marcel Hoara - pixuletele topi-top"

6) M. Badea: "Marcel Hoara - ciumpilică, tiriplică"

7) Marcel Hoara: "Și ce, e vreo problemă ?"

Demis pentru eliberarea lui Gorbunov, pus şef la Penitenciarul Târgu-Jiu

Fostul şef al Penitenciarului Craiova, Constantin Bălă, demis în urma cazului Serghei Gorbunov, a fost numit director al Penitenciarului de la Târgu-Jiu. După ce şeful Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), Ioan Băla, a depus plângere penală pentru neglijenţă în serviciu pe numele directorului Penitenciarului Craiova, Constantin Bălă, zilele trecute, a dat o decizie prin care l-a numit pe acesta şef al Penitenciarului Târgu-Jiu, începând cu data de 27 ianuarie a.c. În acelaşi timp, potrivit subinspectorului Simona Dumitriu, purtător de cuvânt al Penitenciarului Târgu-Jiu, comisarul de penitenciare care a condus închisoarea din Gorj, Gheorghe Enache, a fost numit şef la Penitenciarul din Ploieşti.
http://www.impactingorj.com/dezvaluiri/Demis-pentru-eliberarea-lui-Gorbunov-pus-sef-la-Penitenciarul-Targu-Jiu-2422.html

Ionel Manţog, spectacol de prost gust marca PDL-boc într-o emisiune de televiziune

Liderul PDL Gorj Ionel Manţog iese din nou

la rampă. S-a dat în spectacol în timpul unei emisiuni la Antena 1 Târgu Jiu. Enervat de întrebările jurnaliştilor, Manţog a drăcuit şi înjurat în mai multe rânduri, iar în final, s-a ridicat şi a plecat, numindu-i "uscături" pe realizatori emisiunii.

imagini din Bucurestiul de alta data...

"Bucharest is a creation of our own nation, it expresses our originality, it is what were able to do(...) By its own vitality, Bucharest has managed to impose itself as a unique Capital, that had received all the attentive care of some great personalities we have not fully understood, to show then the gratitude they deserved" Nicolae Iorga "The History of Bucharest", 1939

A walk in time, on the streets and boulevards of this beautiful town, by the end of the nineteenth century - under the vaults of the boarding trees, so pleasantly shady during the summer heat - will lead us through a town that is no more and which fully deserved its name. We shall observe the French influence on some city squares with radical streets or we shall reach streets flooded with vegetation. We shall admire monuments, and we shall try to make revive the atmosphere of the last century; we shall notice its changes and evolution (...)

Source: http://museum.ici.ro/mbucur/english/micparis.htm

Romanian Nationale Bank (1880-85), architects Albert Galleron and Cassien Bernard		Poste Palace (1894), architect Savulescu
The Victoriei Way, the building of the House of Economy, The "Agricola" Society, Hôtel de France, The "Zlãtari" Church, The Central Post Office Building		Queen Elisabeta Avenue, built in 1890-94
The Agriculture minister (1894), architect Louis Blanc		The Justice Palace (1890-1895), with its famous "lost steps" room, architect Ion Mincu
The Romanian atheneum built between 1885-1888, architectul Albert Galleron		The Vienne street and the Paucescu House
The Royal Palace during King Charles I
The Throne Hall, The Guards, architect Paul Gottereau		The Golescu House
The terasse and the saloon Otetelesanu, linked to romanian literature. It was situated near National Theatre. Both demolished in 1930. Now there is Telephone Palace		National Theatre, 1859, architectul Heft. Now it doesn't exist

In 1882 – the first electrical illumination system, the first time at the Royal Palace, then at the National Theatre and in public garden Cismigiu.

At Sosea, near Victoriei place, there was the Belle Arte School, demolished in 1912 Now there is the Peasant Museum

The Cismigiu Gardens, the Monte Carlo Restaurant

In 1896 the first electrical tramway are built from Obor to the Cotroceni avenue. The first cinema is opened.

The Coltei Street, the Alimãristeanu House

Sf. Gheorghe Place, The symbol of Rome, The Woolf gift by Rome Townhall in 1905

Photo update: http://museum.ici.ro/mbucur/english/micparis.htm

Cetatea Albă

Se zice ca ar fi cea mai veche cetate defrontiera a Moldovei, situata la limanul Nistrului. In secolul VIi.e.n. in locurile descoperite de greci se afa colonia Tiras, mai binezis o cetate-polis greceasca si greco-romana suprapusa dupa uniicercetatori pe cetatea medievala succesiv bizantina, genovezaromaneasca, turceasca avind in aceste perioade numele respective deorigine. Grecii o numeau Levcopilis, dacii - Vidava, romanii - AlbaIulia, genovezii - Moncastro sau Maurocastro, turcii - Akkerman, rusiiBelgorod. Noi i-am zis Cetatea Alba, nume si simbol al aparariilibertatii si demnitatii neamului. Albul era sugerat de culoareapietrei din care a fost ciplita din indaratnecia si truda unor mesterianonimi dar si de numele "Riului alb ". Caci asa s-ar fi numit altadata riul Nistru pe malul caruia a fost ctitorita cetatea, in acest cazalbul denotind probabil limpezimea si curatenea apelorfluviului.Marturiile de epoca, resturile de ziduri de piatra dindiferite perioade ale anticitatii, inscriptiile grecesti silatine,resturile de arhitectura antica (coloane, placi de teracotapictate inspirat,ceramioca greciasca, romana, bizantina, mici obiectede bronz, os si teracota), gasite in timpul sapaturilor arheologice dinanul 1919 si intre anii 1927-1930 atesta pelerinajul savirsit prinaceste locuri de popoarele care purcedeau la drum de cele mai multe oricu razboae si ginduri de cucerire a noi si noi paminturi. Unelesemintii au ratacit pe aici in scurtul lor popas, fiind in curindizgonite si puse pe de adversarii mult mai puternici si mai bineinarmati. Astfel romanii i-au pe geti de pe aceste meleaguri, intemeindAlba Iulia, unul din cele mai importante si mai frumoase orase dinDacia Taiana.

Cei care au inaltat in secolul XIII pe locul vechii colonii grecesti cetatea au fost genovezii si se numea, dupa cum am spus, Maurocastro sau Moncastro. Acest edificiu cu un zid de doi chilometri lungime, cu 26 de turnuri si trei porti era inconjurat de un sant de aparare foarte lat, cu o adincime de 25 de metri.

Dupa intemeierea stului independent al Moldovei, o reconstrueste in secolul al XIV-lea, a fost fortificata si largita Alexandru cel Bun in 1421, apoi Stefan II si Alexandru II intaresc si mai mult Cetatea Alba, care intre timp devenise si resedinta domneasca.

Stefan cel Mare, vrednicul si inimosul domn al Moldovei, o reconstruieste cu o deosebita osirdie, amplificind si perfectionind indeosebi sistemul de fortificatii. In 1476 e construita "poarta mare", deasupra careia se inalta falnica stema a Moldovei si inscriptia ce glasuieste: "In anii de la intruparea domnului 6984 (1476) s-au sfirsit marea poarta in zilele binecinstitorului Io Stefan Voievod si in zilele panului Luca si a panului Herman". Peste trei ani a fost inaltat si al treilea zid circular de aparare.

In anul 1484 Cetatea Alba cade sub stapinire turceasca, urmind sa ramina in tot cursul evului mediu ra ia cu denumirea Akkerman. Apoi a fost recucerita de ostenii moldoveni, ca mai tirziu sa treaca rind perind in miinile cazacilor, rusilor, din nou ale moldovenilor, turcilor etc., fiind martora a unor cumplite vremi, care au macinat sub picioarele veneticilor de tot soiul acest pamint si aceasta multpatimita, dar neingenuncheata Tara a Moldovei.

In etapa finala a fost inaltata curtea cea mare, prevazuta cu numeroase turnuri si bastioane.

Luata in ansamblu, Cetatea Alba constituie cea mai mare si mai bine intarita fortificatie defensiva din Moldova medievala, un vechi si simbolic monument de arhitectura, ce impresioneaza atit prin dimensiune si expresivitate, cit si in virtutea locului ales pentru zidire.

Dupa ani si ani de izbinzi si infringeri Cetatea Alba si-a pierdut stralucirea si importanta de pe vremuri si a ajuns punct vamal si adapost pentru serviciul de carantina, ca mai apoi sa devina straina noua, parasita si data uitarii, care a cotropit si sortit pierzaniei imparatii intregi. Zidurile ei neinvinse de trecerea vremii mai amintesc si astazi de niste stramosi vrednici si un trecut glorios, indemnindu-ne sa nu uitam cine am fost, ce-am ajuns sa fim si incotro tinem calea prin cenusa cotropitoare de suflete a unei istorii inca necunoscute pina in miezul adevarului curat. Istorie invesnicita in inimile noastre si in piatra acum vorbitoare.

http://www.literaturasiarta.md/patrimonyview.php?l=ro&idc=7&idc1=13&id=58

Cetatea Hotinului

Cetatea Hotinului - cel mai important edificiu din sistemul defensiv al Moldovei medievale, face parte din sirul de cetati, care au stat ca niste pietre de hotar la malul Nistrului. Aparatorii vrednici ai acestui tinut din nordul principatului Moldovei au tinut piept hoardelor de invadatori si venetici ce au rivnit la pamintui strabun de-a lungul intregii istorii a neamului nostru. Cetatea cu turnurile inalte a sfidat norii negri de plumb si ploile naprasnice de foc si de singe, ce s-au abatut necontenit asupra acestor paminturi manoase, dar napastuite de soarta, iar curajul aparatorilor ei baga frica in asediatori, facea sa li se moaie genunchii si sa o ia razna indarat.

Voievodul Stefan cel Mare, la urcarea sa pe tron, a fost preocupat in primul rind de gindul recuceririi ei.

E oarecum simbolica afirmatia ce se desprinde din legenda istorica despre intemeierea cetatii. Ea glasuieste ca ideea zamislirii acestei zidiri ar fi apartinut unui vestit rege dac, care ar fi ales anume aici locul de inaltare.

Dupa una din versiunile mai mult sau mai putin intemeiate pe cercetari, documente si marturii de epoca, cetatea Hotinului a fost inaltata in secolul al XIV-lea, ca prin izbanda Musatinilor sa ajunga in stapinirea Moldovei si s-o slujeasca mai apoi timp de doua secole. Alexandru cel Bun a reparat cetatea, coborind cu ostile sale in jos pe Nistru, cucerind orasul Tighina si ajungind pina la Cetatea Alba.

Dintr-o alta sursa aflam ca cetatea a fost inaltata la inceputul secolului al XV-lea din insasi vrerea lui Alexandru cel Bun cu sprijinul lui Vitold, marele cneaz al Lituaniei. "tinind cont de aspectui si arhitectura edificiului, avem tot temeiul sa acceptam alternativa si cea de-a doua versiune.

Ilie, fiul domnitorulu, luptind cu fratele sau Stefan, a pus mai presus interesele personale decit pe cele ale tari si la 1436 ceda Hotinul polonilor in schimbul unui ajutor din partea acestora. In 1455, venind la putere pentru a doua oara la domnie, Petru Aron recistiga cetatea, dar e nevoit sa cedeze tirgul Siretului si alte localitati. Insa dupa o anumita vreme ea trece din nou in miinile polonilor.

Moldovei, prea inteleptul domnitor si-a pus drept scop reintoarcerea cetatii sub stapinirea sa. Doi ani de zile a durat asediul. Pina in la urma prin pacea de 4 aprilie 1459 Stefan cel Mare a reintors in hotoarele istorice orasul Hotin, abia mai tirziu izbutind sa puna stapinire si pe cetate.In perioada respectiva ea a fost amplificata si intrejita in repetate rinduri. La porunca domnitorului a fost construita paraclisul de la etaj, pe latura dinspre malul Nistrului. Anume faptul ca fusese construita din piatra si din caramida, cu fatetele decorate cu figuri geometrice din caramida ,i-a facut pe unii cercetatori sa creada si sa afirme ca edificiul ar fi fost rezultatul colaborarii unor mesteri veniti din Tarile Baltice, care au muncit alaturi de mesterii locali.

Multi suverani ai acelor vremuri demult apuse au rivnit la cetatea care le deschidea calea spre Moldova si alte tari din Orientul Europei. Cu timpul zidurile bine intarite, stapinite de temerarii aparatori moldoveni o facura de necucerit, respingind puhoaie de poloni, turci, cazaci, care isi incercasera de nenumarate ori norocul, cu gindul de a o lovi prin surprindere si a o stapini.

Citeva momente din cronica luptelor pentru aceasta cetate sint semnificative pentru destinul ei. La 1538 generalul polonez Tarnovski arunca in aer zidurile. Petru Rares in a doua sa domnie, le restabileste si sporeste capacitatea de aparare. De altfel, pe timpul domniei acestui luminat voievod cetatea a fost nu numai cea mai puternica,dar si cea mai frumoasa. Ba chiar si mai tirziu Dimitrie Cantemir in a sa " Descriere a Moldovei " avea sa afirme, ca cetatea ".....in ziua de azi iaste vrednica de a se socoti cea mai frumoasa si mai mare decit celelalte ale Moldovei".

In anul 1562 domnitorul Ioan Heraclide Despot cedeaza Hotinul prietenului sau Albert Laski. Bogdan al IV-lea repeta gestui predecesorului sau, oferind-o in dar nobilului Dobrovolski. Dar vine la domnie un alt domnitor vrednic, Ion Voda cel Viteaz, care cucereste cetatea si o pune sub stapinirea legitima a moldovenilor.

La 1712 turcii pun mina pe cetate, o repara si o intaresc. Anume pe timpul ocupatiei lor e ridicata in interiorul cetatii o moschee. Dupa o suta de ani Hotinul fu stapinit de rusi, cetatea isi pierdu importanta de alta data, ca mai apoi la 1856 sa fie desfiintata si lasata prada uitarii. Nimic de mirare, daca ne gindim ca un asemenea Imperiu ca cel Rus, care isi extinse cu mult hotarele in urma razboaielor si a tratatelor favorabile, nu avea nici un interes sa pastreze pentru istorie o cetate apartinind poporului vaduvit de paminturile sale strabune. Nici pina in ziua de azi cetatea Hotinului nu a scapat de sub stapinirea straina, pamintul pe care se inalta fiind si el instrainat de adevaratii mostenitori.

Se zice ca prin anii treizeci ai secolului nostru cheia de la cetatea Hotinului se mai pastra in Finlanda, in colectia unui oarecare general Mannerheim. Cine va fi temerarul urmas ai vrednicilor domni ai Moldovei,care sa porneasca in cautarea acestei chei fermecate, sa o gaseasca cu orice pret si sa deschida larg portile istoriei noastre de veacuri, lasind sa razbata prin ele lumina adevarului unic, ce ar face posibila descifrare si cetirea corecta a acelor pagini scrise cu singele stramosesc si tainuite de ochii si mintea noastra? Cine va fi voievodul pasnic care o va trece sub scutul adevaratilor stapini si urmasi. Intrebarea e si ea din istoria noastra zbuciumata de veacuri. Insa dupa cum se stie, orice intrebare are si un raspuns, unul, cel adevarat. Cine si cind?

http://www.literaturasiarta.md/patrimonyview.php?l=ro&idc=7&idc1=13&id=57