Pozitia Forumului Civic al Romanilor din Harghita, Covasna si Mures in chestiunea sintagmei "tinutul secuiesc"

Cei care continuă să promoveze această sintagmă şi cei care îi susţin, trebuie să aibă în vedere faptul că populaţia de naţionalitate română, din cele trei judeţe, la recensământul populaţiei din 2002, era de 407.035 persoane (Covasna - 51.790, Harghita - 45.870, Mureş - 309.375) reprezentând 36,04% din populaţia totală a celor trei judeţe. La aceeaşi dată, populaţia de etnie rromă, era de 50.234 locuitori (Covasna - 5.973, Harghita - 3.835, Mureş - 40.426) reprezentând 4,44% din populaţia celor trei judeţe. Rezultă că în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş 40% din totalul populaţiei este de naţionalitate română şi de etnie rromă, deci nemaghiară. Populaţia de etnie maghiară din cele trei judeţe, în anul 2002, a fost de 668.471 persoane (Covasna - 164.158, Harghita - 276.038, Mureş - 228.275), reprezentând 59,18% din totalul populaţiei celor trei judeţe şi 46,69% din numărul total al maghiarilor din România (1.431.807).

Din cifrele prezentate rezultă cu claritate că nimeni dintre liderii maghiari nu poate solicita folosirea în continuare a sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc", făcând abstracţie de opiniile, interesele şi valorile românilor, rromilor şi a cetăţenilor de alte etnii care reprezintă peste 40% din totalul populaţiei celor trei judeţe.
Actuala configuraţie etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş se regăseşte şi în structura confesională a populaţiei. Astfel, 402.499 persoane aparţin religiei ortodoxe şi 13.985 religiei greco-catolice, cele două religii româneşti reprezintă 37% din totalul populaţiei judeţelor respective.
O categorie însemnată de cetăţeni care, în mod obiectiv, nu se regăsesc în ,,Ţinutul Secuiesc", o reprezintă persoanele cu dublă ascendenţă identitară. Datele recensământului populaţiei din 2002 pun în evidenţă faptul că în judeţul Covasna 2.391 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice şi 337 celei reformate, în timp ce 1.075 de locuitori de etnie maghiară, au declarat că sunt ortodocşi şi 143 greco-catolici. La acelaşi recensământ, în judeţul Harghita, 2.852 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că sunt de religie romano-catolică şi 158 aparţin de confesiunea reformată, în timp ce 982 maghiari sunt de religie ortodoxă şi 179 sunt greco-catolici. În judeţul Mureş, la acelaşi recensământ, un număr de 1.915 cetăţeni de naţionalitate română au declarat că aparţin confesiunii romano-catolice, 1.818 de religie reformată, 187 unitarieni şi 115 evanghelişti, în timp ce 3.173 cetăţeni de etnie maghiară au declarat că aparţin religiei ortodoxe şi 1.002 celei greco-catolice. Rezultă că, la recensământul din 2002, peste 14.000 de cetăţeni din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, sunt persoane cu dublă ascendenţă identitară, fie de naţionalitate română şi care aparţin ,,bisericilor istorice maghiare" (romano-catolică, reformată, evanghelică şi unitariană), fie de etnie maghiară şi care aparţin bisericilor tradiţionale româneşti (ortodoxă şi greco-catolică).

Membrii familiilor etnic-mixte sunt, la rândul lor, direct afectaţi de folosirea exclusivă şi excesivă a sintagmei ,,Ţinutul Secuiesc". Astfel, la recensământul din 1992, în judeţul Covasna existau 2.724 familii etnic-mixte (reprezentând 5% din totalul familiilor existente în judeţ), iar în judeţul Harghita 2.960 de asemenea familii reprezentând 3,5% din total. Dacă la acestea adăugăm familiile etnic-mixte existente în judeţul Mureş şi pe cele întemeiate în ultimii 15 ani în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, observăm că numărul familiilor etnic-mixte care trăiesc în cele trei judeţe depăşeşte cu mult 10.000, ceea ce înseamnă între 25.000-30.000 de persoane.

La argumentele privind structura etnică şi confesională actuală a populaţiei din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, trebuie adăugate cele de ordin istoric, conform cărora, până la 1 Decembrie 1918, în ,,Ţinutul Secuiesc", românii nu au beneficiat de drepturi politice şi civice, fiind supuşi unei acţiuni sistematice de deznaţionalizare, prin biserică, şcoală, cultură, armată şi administraţie. Cei care promovează cu insistenţă această sintagmă nu urmăresc doar obiective de promovare a specificului local, acţiunile lor făcând parte din proiectul politic de obţinere a autonomiei teritoriale pe criterii etnice în această parte de ţară.
De aceea, atunci când ne referim la realităţile din această parte a ţării, este normal să folosim denumirile celor trei judeţe: Covasna, Harghita şi Mureş sau, ca denumire generică, Arcul Intracarpatic.

Sursa: Informatia Harghitei