- În Franţa, cealaltă mare putere a integrării europene, legislația este destul de restrictivă. Deși
pe teritoriul republicii franceze se vorbesc mai multe dialecte sau limbi regionale, Franța nu a semnat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Învățământul în limba franceză se desfășoară în franceză, conform art . 1 al Legii n°94-665 du 4 août 1994 relative à l'emploi de la langue française (Legea Toubon). Conform decretului 1011 din 2005, limba oficială de predare este franceza, chiar dacă există 11 limbi regionale recunoscute - bretona, catalana, occitana, tahitiana, cele din Alsacia şi altele precum flamandă, franca, creola, etc. Acestea sunt considerate parte a patrimoniului naționalfrancez si sunt obiect de studiu facultativ ca limbă maternă la universitate.
- Prin conferirea de drepturi suplimentare unor categorii etnice majoritare în plan local
(minorităţi dominante), Proiectul de lege întăreşte caracterul de minoritate defavorizată pentru
etnia considerată „majoritară” (minoritate locală). Totodată, prin ancorarea minorităţilor naţionale în propria cultură şi în propria limbă se limitează mobilitatea socială a acestora în spaţiul economiei naţionale, contribuind astfel la diminuarea şanselor de progres ale acestora şi, implicit, la creşterea sărăciei unor zone din România.
- Probabil că, în viitor, pentru a evita escaladarea tensiunilor interetnice, populația minoritară dominată (de etnie română) va alege să părăsească o regiune în care nu îşi găseşte expresie, ceea ce va echivalează cu un proces indirect de purificare etnică.
- Aplicarea acestor prevederi vor consacra statutul limbii române ca element marginal în educația minorităților naționale, conferindu-i caracter de limbă străină. În prezent, regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenților străini veniți în România cu burse de studiu, și nicidecum cetățenilor români, limba fiind principalul factor de coerență administrativă în societate şi stat. Prin aplicarea acestor articole, Proiectul consacră un viitor în care administrația statului român va fi deficitară pe temei lingvistic.
- Primul articol (art. 36, alin. 8) referitor la principiul reprezentativității etnice la nivelul funcțiilor de conducere în cadrul unităților de învățământ, al inspectoratelor sau a oricăror instituții echivalente reprezintă, de fapt, legiferarea unui drept colectiv pentru minoritățile naționale, până acum, prin lege, fiind acordate doar drepturi individuale pentru cetățenii minoritari. Un alt semn de întrebare se ridică în cazul primatului criteriului etnic în fața competențelor profesionale.
Raport Legea Educatiei Nationale[1]
Vezi si http://www.jurnalul.ro/stiri/educatie/academia-romana-desfiinteaza-legea-educatiei-560579.html
pe teritoriul republicii franceze se vorbesc mai multe dialecte sau limbi regionale, Franța nu a semnat Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. Învățământul în limba franceză se desfășoară în franceză, conform art . 1 al Legii n°94-665 du 4 août 1994 relative à l'emploi de la langue française (Legea Toubon). Conform decretului 1011 din 2005, limba oficială de predare este franceza, chiar dacă există 11 limbi regionale recunoscute - bretona, catalana, occitana, tahitiana, cele din Alsacia şi altele precum flamandă, franca, creola, etc. Acestea sunt considerate parte a patrimoniului naționalfrancez si sunt obiect de studiu facultativ ca limbă maternă la universitate.
- Aplicarea acestor prevederi vor consacra statutul limbii române ca element marginal în educația minorităților naționale, conferindu-i caracter de limbă străină. În prezent, regimul de limbă străină este aplicat exclusiv studenților străini veniți în România cu burse de studiu, și nicidecum cetățenilor români, limba fiind principalul factor de coerență administrativă în societate şi stat. Prin aplicarea acestor articole, Proiectul consacră un viitor în care administrația statului român va fi deficitară pe temei lingvistic.
- Primul articol (art. 36, alin. 8) referitor la principiul reprezentativității etnice la nivelul funcțiilor de conducere în cadrul unităților de învățământ, al inspectoratelor sau a oricăror instituții echivalente reprezintă, de fapt, legiferarea unui drept colectiv pentru minoritățile naționale, până acum, prin lege, fiind acordate doar drepturi individuale pentru cetățenii minoritari. Un alt semn de întrebare se ridică în cazul primatului criteriului etnic în fața competențelor profesionale.
Raport Legea Educatiei Nationale[1]
Vezi si http://www.jurnalul.ro/stiri/educatie/academia-romana-desfiinteaza-legea-educatiei-560579.html
Raport Legea Educatiei Nationale[1]
Vezi si http://www.jurnalul.ro/stiri/educatie/academia-romana-desfiinteaza-legea-educatiei-560579.html
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu