de Carmen Plesa, Jurnalul National
Fraţii din diaspora, obligaţi să supravieţuiască din resturi şi pomeni, în timp ce minorităţile din România se bucură de milioane de euro.
Anchetaţi, terorizaţi, lăsaţi fără şcoli şi fără biserici... Acesta este tratamentul de care se bucură românii aflaţi la graniţele ţării din partea statelor în care trăiesc. Iar cel care vine să pună bomboana pe colivă este chiar statul român, care are grijă să ofere bugete generoase minorităţilor de pe teritoriul României, iar pe românii din afara graniţelor îi lasă să se descurce din resturi şi pomeni.Fraţii din diaspora, obligaţi să supravieţuiască din resturi şi pomeni, în timp ce minorităţile din România se bucură de milioane de euro.
20 de milioane de euro vor merge în acest an, de la buget, către minorităţile din România, adică pentru 2,5 milioane de persoane. Şi asta fără să punem la socoteală fondurile alocate pentru învăţământul în limba maternă. În acelaşi timp, statul român a pregătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de 1 milion de euro, care va mai fi probabil ciuntit din motive de criză.
"Există o diferenţă flagrantă. Dacă pentru cele 2,5 milioane de persoane aparţinând unor minorităţi de pe teritoriul României se alocă 20 milioane de euro numai anul acest, an de criză, pentru cele 10 milioane de români care trăiesc în afara frontierelor e alocat 1 milion de euro", a atras atenţia Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni.
O emigraţie care trimite constant bani în România, dar nu primeşte mai nimic la schimb. Chiar dacă a arătat că poate avea un vot decisiv la alegeri.
La cea de-a X-a ediţie a Universităţii de vară de la Izvorul Mureşului, organizată de Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita, românii din Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Ungaria au venit să expună problemele la care nu găsesc rezolvare sau sprijin din partea ţării-mamă. Şi care par să nu se fi schimbat de câteva zeci de ani.
Pentru românii din Ucraina, presiunea de asimilare este la fel de puternică precum pe timpul lui Stalin. Autorităţile de la Kiev încearcă prin toate mijloacele să închidă şcoli şi fac presiuni asupra părinţilor români să-şi retragă copiii din clase, s-au plâns reprezentanţii românilor care trăiesc în această ţară. Anul trecut n-au primit nici un ban de la statul român. Şi bursele oferite etnicilor români pentru a studia în ţara-mamă s-au diminuat. "Statul român nu are forţa necesară să negocieze recunoaşterea diplomelor oferite de instituţiile de învăţământ din România etnicilor români din Ucraina. Diplomaţia română, în general, e o diplomaţie a compromisului, şi nu una care urmăreşte o victorie vizavi de cei cu care negociază. E grav pentru aceste comunităţi româneşti. Poate pentru alte probleme compromisurile sunt bune, dar aici, în zona aceasta, lucrurile sunt grave, pentru că e vorba despre români şi fiecare compromis pe care-l faci cu partea ucraineană, sârbă sau bulgară duce automat la asimilarea românilor", a subliniat Eugen Popescu.
Integral in Jurnalul National
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu