micul dictator arata fata adevarata a unor politruci cum ar fi: Laszlo Borbely, Gyorgy Ervin, Emil hop poc Boc, Marcel Hoara (Bocul de la Gorj, pixuletele topi-top, ciumpilica-tiriplica, politicianul de matineu), Attila Korodi, Livache Negoita, George Scripcaru, Raduly Robert, Antal Arpad, Sorin Oprescu, Virginia Stefanica, Nicolae Nemirschi, Radu Mazare etc

miercuri, 18 august 2010

Românii din străinătate, victimele politicii externe făcute în genunchi

de Carmen Plesa, Jurnalul National

Fraţii din diaspora, obligaţi să supravieţuiască din resturi şi pomeni, în timp ce minorităţile din România se bucură de milioane de euro.

Anchetaţi, terorizaţi, lăsaţi fără şcoli şi fără biserici... Acesta este tratamentul de care se bucură românii aflaţi la graniţele ţării din partea sta­telor în care trăiesc. Iar cel care vine să pună bomboana pe colivă este chiar statul român, care are grijă să ofe­re bugete generoase minorităţilor de pe teritoriul României, iar pe ro­mâ­nii din afara graniţelor îi lasă să se descurce din resturi şi pomeni.

20 de milioane de euro vor merge în acest an, de la buget, către mi­no­ri­tă­ţile din România, adică pentru 2,5 mi­li­­oane de persoane. Şi asta fără să pu­nem la socoteală fondurile alocate pentru învăţământul în limba ma­ter­nă. În acelaşi timp, statul român a pre­gătit pentru românii care trăiesc în afara graniţelor un buget de 1 mili­on de euro, care va mai fi probabil ciuntit din motive de criză.

"Există o diferenţă flagrantă. Dacă pentru cele 2,5 milioane de persoane aparţinând unor minorităţi de pe teri­to­riul României se alocă 20 milioane de euro numai anul acest, an de criză, pentru cele 10 milioane de români care trăiesc în afara frontierelor e alocat 1 milion de euro", a atras atenţia Eu­­gen Popescu, preşedintele Fun­da­ţiei Naţionale a Românilor de Pretutindeni.

O emigraţie care trimite constant bani în România, dar nu primeşte mai nimic la schimb. Chiar dacă a ară­tat că poate avea un vot decisiv la alegeri.

La cea de-a X-a ediţie a Universi­tă­ţii de vară de la Izvorul Mureşului, or­ga­nizată de Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni şi Centrul European de Studii Covasna-Har­ghita, românii din Serbia, Bulgaria, Ucraina sau Ungaria au venit să expună problemele la care nu gă­sesc rezolvare sau sprijin din partea ţării-mamă. Şi care par să nu se fi schimbat de câteva zeci de ani.

Pentru românii din Ucraina, pre­si­unea de asimilare este la fel de pu­ternică precum pe timpul lui Sta­lin. Autorităţile de la Kiev încearcă prin toate mijloacele să închidă şcoli şi fac presiuni asupra părinţilor ro­mâni să-şi retragă copiii din clase, s-au plâns reprezentanţii românilor care trăiesc în această ţară. Anul trecut n-au primit nici un ban de la sta­tul român. Şi bursele oferite etnicilor români pentru a studia în ţara-mamă s-au diminuat. "Statul român nu are forţa necesară să negocieze re­cu­noaş­te­rea diplomelor oferite de instituţiile de învăţământ din România etnicilor ro­mâni din Ucraina. Diplomaţia ro­mâ­nă, în general, e o diplomaţie a com­promisului, şi nu una care ur­mă­reş­te o victorie vizavi de cei cu care ne­go­ciază. E grav pentru aceste co­mu­nităţi româneşti. Poate pentru alte pro­bleme compromisurile sunt bune, dar aici, în zona aceasta, lucrurile sunt grave, pentru că e vorba despre ro­mâni şi fiecare compromis pe care-l faci cu partea ucraineană, sârbă sau bul­gară duce automat la asimilarea ro­mâ­nilor", a subliniat Eugen Po­pescu.

Integral in Jurnalul National

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu