(AUDIO) Cetățean român: ”Vreau cetățenia RM până la alegeri ca să pot vota pentru AIE”

”Adevărata schimbare va veni din diaspora. Iată de ce, insist pe faptul că actualul Executiv trebuie să mărească numărul secțiilor de votare. În plus, liderii AIE trebuie să demonstreze mai multă maturitate, să rămână solidari, să facă front comun, pentru că nu e cazul să aibă dispute în interiorul Alianței. În Italia nu contează dacă suntem olteni, moldoveni sau basarabeni. Suntem uniți, vorbim aceeași limbă, nu există nicio diferență. Încercăm să fim solidari, uniți și să ne integrăm foarte bine. Îi ajutăm pe basarabeni implicându-ne, împărtășind din experiența noastră și încercănd să-i ajutăm să depășească anumite obstacole pe care noi le-am întâlnit anterior”.

Acestea sunt doar câteva dintre opiniile lui Dumitru Ilinca, președintele PDL Italia care, mai nou, a depus actele pentru a obține cetățenia Republicii Moldova. L-am întrebat, firește, ”De ce?” Și am aflat.

Dumitru Ilinca s-a decis să ceară cetățenia RM după ce a întâlnit la Chișinău un veteran de război, cu vârsta de peste 90 de ani, care a cerut cetățenia română pentru că “vrea să moară român”. ”Acest caz m-a pus pe gânduri și am spus că pot să fac mai mult pentru frații noștri basarabeni”, mărturisește Ilinca. Și continuă:”Sper să îmi pot obține cetățenia înainte de alegeri pentru că vreau să dau votul meu AIE”.

Ilinca spune că în Italia colaborarea între diaspora basarabeană și cea din România este cât se poate de bună. Au un ziar care iese în 20.000 de exemplare- ”Millenium” – și care este citit și de unii și de alții. Totodată, mai aflăm că românii și basarabenii de acolo au posibilitatea să apară si pe la diverse posturi de televiziuni naționale și regionale pentru a-și exprima opiniile etc. etc.

Mai aflăm de la invitatul emisiunii că, potrivit datelor CARITAS, în Italia sunt cca 500.000 de basarabeni. Oficial, sunt înregistrați cca 200.000. Iată de ce, Dumitru Ilinca insistă pe ideea că ”autoritățile din RM trebuie să facă tot posibilul ca să mai deschisă secții de votare pentru alegerile parlamentare anticipate din toamna acestui an”.

L-am întrebat pe intervievatul meu cum poate să ajute el basarabenii. Mi-a răspuns că sunt mai multe probleme pe care cetățenii români le-au avut când erau și ei cetățeni non-UE și, astfel, ar putea să ajute basarabenii să le depășească prin sfaturile și experiența proprie. O problemă pe care Dumitru Ilinca a sesizat-o este că celor plecați la muncă în Italia nu le este recunoscută vechimea în câmpul muncii, chiar dacă au contracte de muncă și chiar dacă plătesc contribuții la asigurările sociale etc.etc. Iată de ce, el îndeamnă autoritățile de la Chișinău să semneze un acord în acest sens cu statul italian, protejându-și, astfel, cetățenii, chiar dacă sunt la muncă în altă țară.

Vorbind despre colaborarea dintre diaspore, l-am întrebat pe interlocutorul meu dacă este adevărat sau nu că cetățenii români au o ”imaginea proastă” în Italia și dacă cetățenii RM se feresc, în acest context, să spună acolo că sunt români (în special cei cu pașaport român). Mai ales că de aici, de la Chișinău, unii se străduie din răsputeri să promoveze această ”imagine” în ochii conaționalilor. Răspunsul a fost unul ferm: ”Sunt speculații și se încearcă să se face din țânțar armăsar”. Dumitru Ilinca aduce și un exemplu: la 1,5 milion de cetățeni ai României aflați în Italia, în închisorile italiene sunt cca. 2 700 de cetățeni români. Deci, concluziile trageți-le singuri.

Am mai discutat cu invitatul emisiunii mele și despre alte probleme importante, inclusiv despre redobândirea cetățeniei române pentru basarabenii din diaspora din Italia. Detalii, in audio inserat în text.

Audiție plăcută.

Autor: Stela Popa
Sursa: stelapopa.unimedia.md

Istro-românii din Croatia si de la New York

New York, SUA/Romanian Global News /sâmbătă, 02 octombrie 2010/ - In Croatia exista o mica comunitate de istro-români, a caror limba, vlaha, este pe cale sa dispara datorita presiunii limbii croate. O lingvista de la New York este decisa sa pastreze aceasta limba veche, care seamana foarte puternic cu limba pe care o vorbim acum.

“Corespondentul nostru Richard Solash a fost uimit de deosebirea dintre limba croata si cea a vlahilor.

Asadar, limba vlahilor din muntii Ueka este o limba romanica, la fel ca si româna, dar prea putini o mai vorbesc astazi si inca si mai putini o inteleg. Potrivit istoricilor, vlahii (romanii n.r.) s-au asezat in Istria in secolul 16-lea si limba lor a luat masive influente croate, dar cum ati auzit, a ramas distincta de aceasta. Erau pastori care au venit cu oile dinspre România de astazi.

In prezent ar mai fi doar 150 de oameni care vorbesc aceasta limba in satul Vlaski, si inca citeva sute in intreaga regiune. Dar, a descoperit corespondentul nostru la New York, cea mai mare comunitate de vlahi din afara Croatiei se afla la New York, in Queens.

Zvjezdana Vrzici, care lucreaza la Universitatea din New York este de bastina din satul Vlahilor din Croatia si este hotarita sa nu lase limba stramosilor ei sa dispara.

Zvjezdana Vrzici: Vreau sa creez o arhiva digitala, o arhiva digitala regionala, cu toate materialele in aceasta limba, in care sa depozitez toate inregistrarile pe care le-am cules si eu, si altii, astfel incit sa poata fi disponibila pentru membrii comunitatii. si vreau sa aduc un unghi nou in aceasta abordare - unul nou tehnologic.

Site-ul pe internet pe care l-a creat profesoara de la Universitatea din New York anul acesta, in luna iunie, aduna laolalta inregistrari audio si video facute de experti dar si lectii de limba vlaha, un dictionar vlaho-croat, harti, informatie istorica, fotografii. Adica au fost create bazele unui corpus etno lingvistic.

Zvjezdana Vrzici: Ca lingvist, as vrea sa fac cit pot de bine aceasta documentatie. Iar prin acest proces de documentare sper sa pun bazele unei revitalizari a limbii. Dar pentru asta nu e nevoie numai de un lingvist, ai nevoie de o comunitate care sa vrea sa isi trezeasca la viata limba trecuta.

Si, profesoara de la New York a pornit in cautarea acestei comunitati. In iunie, echipa de cercetatori pe care o conduce, a organizat o serie de workshopuri in localitatea Zejane, unde se vorbeste o varianta locala a limbii vlahilor din Croatia. Si Zvjezdana Vrzici incearca sa puna bazele unui centru al mostenirii vlahe, sperand ca va obtine fondurile necesare si ar putea tine si ore de limba istro-româna. Pina acum proiectul a fost sustinut financiar de autoritatea regiunii Istria, de Ministerul Culturii din Croatia si de municipalitatile regionale.

Unii membrii ai comunitatii din Zejane au luat initiativa de pastrare a limbii lor inca inainte de proiectul profesoarei newyorkeze, si in 1997 au infiintat un ansamblu muzical, care cinta melodiile traditionale vechi ale regiunii : nici un cuvint nu este in croata!

Radio Europa Libera

Romanian Global News reaminteste ca istro-româna este unul din cele patru dialecte ale limbii romane, celelalte trei fiind daco-româna, aromâna si meglenoromâna.

Istro-românii reprezintă in prezent o comunitate de aproximativ 1.500 de persoane (după unele surse maxim 3.000) de locuitori din vestul Croaţiei. Conform cercetarilor efectuate de-a lungul timpului istroromânii provin din zona Crişanei, Maramureşului sau a Banatului, lucru care ar explica anumite particularităţi ale limbii.

În propriul dialect ei se numesc rumâri.

Cunoscuţi de localnici sub numele ciribiri şi de către filologi ca vlahii din Istria, locuitorii acestor sate sunt remarcabili pentru supravieţuirea lor lingvistică. În ultimul secol numărul acestora a scăzut de la 10.000 la doar 300, şi aceştia fiind ameninţaţi cu dispariţia.

Istroromânii sunt concentraţi în special în opt localităţi din partea croată a peninsulei Istria şi în două localităţi din partea slovenă a peninsulei. În Croaţia este vorba de satul Žejane/Jeiăni (cel mai mare dintre ele, situat la nord de Muntele Mare sau Maggiore/Učka) din plasa Mune, judeţul (županija) Primorsko-goranski, precum şi de satul Šušnjevica/Şuşneviţă sau Val d’Arsa şi cătunele Brdo/Bârda, Jesenovik/Sucodru, Nova Vas/Nosela, Kostračani/Costerceani, Letaj/Letai şi Zankovci din plasa Kršan/Crişan, judeţul (županija) Istria, iar în Slovenia este vorba de localităţile Golac şi Polijane.

Multe surse vorbesc şi despre alte localităţi din peninsula Istria, cum ar fi Dolinšćina, Draga, Dražina, Gradinje, Grobnik, Jelavići, Miheli, Trkovci, Perasi, în care există astăzi vorbitori ai dialectului istro-român. Se mai cunoaşte că acum şapte decenii existau vorbitori ai acestui dialect şi în alte sate sau cătune din peninsulă, cum ar fi: Munc, Liubici, Brig, Banascra, Mune Mare, Negri, Schilazzo, Santa Lucia, Ceravizzo, Cărbune, Cărniţa, Stara Guna, Corte Alba, Vlaşca, Vlahi, Fărăgun, Cătun, Cepici, Liţul, Runchi, Tupliţe, Cuculeani, Rumeri, Romania, Vale, Vlahobreg, Vodiţe şi altele.

Toponimia peninsulei ne demonstrează însă o prezenţă masivă a istro-românilor în evul mediu: două aşezări cu denumirea Romania, altele unsprezece cu denumirea Cătun, apoi Vlasici, Vlascova, Volosca, Vlahova, Rumeni, Spinei, Murari, Sugari, Ciobani, Ciubănici, Ierbulişte, Bolobani, Bolovani, Buzet, Sărman, Floricici.

În 1896, Teodor T. Burada publica o listă de 114 localităţi sau cătune istriote populate altădată de români şi care îşi pierduseră în secolul XIX limba maternă, dar mai păstrau un şir de caracteristici etnice româneşti.

Primul istoric care i-a descris pe istro-români a fost triestinul Manarutta, cunoscut ca Fratele Irineo della Croce. El scria în 1698 că aceştia aveau „o limbă proprie a lor similară limbii române. De aceea, ei se numesc între ei, în propria lor limbă, Rumeri” şi că locuiau până la porţile Triestului, la Opicina, Trebaciano şi Gropado. De asemenea, până în secolul XIX istro-românii mai locuiau într-un număr destul de mare şi în insulele Veglia/Krk şi Cherso/Cres din Marea Adriatică.

Românii de pe aceste insule sunt complet asimilaţi. Astăzi există o mică diasporă istro-română în oraşul italian Trieste din nordul peninsulei Istria şi o altă diasporă care nu depăşeşte 500 de persoane în SUA, concentrată la New York. Există un număr de câteva zeci de istro-români răsfiraţi în Canada, Australia şi Noua Zeelandă. Tot mai mulţi cercetători şi ziarişti români sau străini care au vizitat Istria confirmă că pe fondul dezinteresului autoritatilor romane si croate, numărul vorbitorilor de istro-română scade vertiginos şi alarmant, aceştia fiind într-un stadiu avansat de deznaţionalizare.

Sursa: Timoc Press

„Populația românească din Nordul Bulgariei“ - expoziţie de fotografie şi lansare de carte

Bucureşti, Romania/Institutul Cultural Român/joi, 30 septembrie 2010/ - Miercuri, 6 octombrie 2010, de la ora 18.00, la Institutul Cultural Român (Aleea Alexandru, nr. 38) vor avea loc vernisajul expoziției de fotografie „Populația românească din Nordul Bulgariei“ și lansarea cărții Românii dintre Vidin, Dunăre și Timoc.

Sărbători, obiceiuri, credințe de Emil Țîrcomnicu, publicată la Editura ICR. Alături de autorul imaginilor şi volumului, vor lua cuvântul prof. univ. dr. Radu Baltasiu, Directorul Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române și Ivo Gheorghiev, președintele Uniunii Etnicilor Români din Bulgaria.

Cartea și fotografiile realizate în Bulgaria reprezintă un rezultat al cercetărilor de teren desfășurate de Emil Ţîrcomnicu în nordul Bulgariei, în anii 2009-2010, prin coordonarea proiectului PNI-IDEI nr. 868/2008, finanţat de UEFISCSU-CNCSIS.

Emil Țîrcomnicu este cercetător etnolog la Institutul de Etnografie și Folclor „C. Brăiloiu” al Academiei Române, fiind coautor a două importante sinteze etnografice: Atlasul Etnografic Român și Corpusul de Documente Etnografice. A publicat mai multe lucrări de referință pentru studiul românității sud-dunărene, printre care: Meglenoromânii. Destin istoric și cultural (Editura Etnologică, 2004), Despre aromâni. De vorbă cu Hristu Cândroveanu (Editura Fundației Culturale Dimândarea Părintească, 2006), Identitate românească sud-dunăreană. Aromânii din Dobrogea (Editura Etnologică, 2007), Obiceiuri și credințe macedoromâne. Dicționar (Editura Biblioteca Bucureștilor, 2009).

„Cercetătorul care analizează statistic datele privind minorităţile naţionale din ţările din jurul României va vedea că etnicii români nu sunt evidenţiaţi în recensămintele oficiale decât în proporţii infime. În Republica Moldova se găsesc în proporţie de aproximativ 2%, în Bulgaria, în zona Timocului, sub 1 %, nemaivorbind de Serbia, Albania, Grecia ş.a. Consultând hărţile etnice realizate în urmă cu un secol de specialiştii străini, vom vedea că alta ar trebui să fie astăzi realitatea. De la biroul de lucru se pune întrebarea: românii au fost asimilaţi sau situaţia din societăţile respective (juridic-legală sau social-culturală) nu permite afirmarea identităţii româneşti? Atunci când există, se pot consulta datele celor care declară limba maternă ca fiind limba română sau un dialect al limbii române, în paralel cu cele ale originii etnice. Se poate face, de asemenea, apel la recensămintele de la începutul secolului al XX-lea şi din perioada interbelică. Relevantă, însă, rămâne radiografierea realităţii sociale, prin deplasarea „pe teren”. Abordarea noastră surprinde in imagine realitatea socială şi etnografică a comunităţilor româneşti din nordul Bulgariei (în special din zona de nord, Valea Dunării, cu localităţile cuprinse între Silistra şi Lom, ca şi arealul dintre Vidin, Dunăre şi Timoc, cunoscut sub numele de Valea Timocului bulgăresc). În aceste zone am realizat cercetări etnografice prin coordonarea proiectului CNCSIS-IDEI, nr. 868/2008, în perioada 2009-2010, încercând extinderea cercetărilor Atlasului Etnografic Român în afara spaţiului statal, în cadrul comunităţilor istorice româneşti din jurul graniţelor. Fenomenul etnografic, precum şi cel lingvistic, nu se opreşte la graniţa statului, el regăsindu-se acolo unde există o populaţie de aceeaşi origine etnică” - Emil Țîrcomnicu

Expoziţia va fi deschisă în perioada 1-8 octombrie 2010, în intervalul orar 10.00-20.00. Accesul publicului este liber.

În nordul Bulgariei există două comunităţi româneşti, care se diferenţiază etnografic. Românii timoceni trăiesc în regiunea dintre Vidin şi Timoc, în zona bulgărească şi sunt localizaţi compact în 31 de sate, în oraşul Bregova, punctul de graniţă cu Serbia, şi în oraşul Vidin (numit de români Dii). De la Lom către Silistra, în regiunile Montana, Vraţa, Pleven, Lovech, Veliko Târnovo, Ruse şi Silistra, cu precădere în Vraţa, Plevna şi Veliko Târnovo, se află aproape 70 de sate locuite de populaţie de origine română, în proporţii diferite (de la 10 % la 80 %). În prezent, în Bulgaria nu există învăţământ primar şi secundar și nici emisiuni tv sau radio în limba română. Conform estimărilor asociațiilor românești, comunitatea românească din Bulgaria numără aproximativ 150.000 de persoane.

Sursa: Timoc Press

Alibunar, Voivodina, Serbia/LIBERTATEA/sâmbătă, 2 octombrie 2010/ - La şedinţa Consiliului Naţional al Minorităţii Române

Alibunar, Voivodina, Serbia/LIBERTATEA/sâmbătă, 2 octombrie 2010/ - La şedinţa Consiliului Naţional al Minorităţii Române, care a avut loc la Alibunar, în prezenţa celor 18 membri, au fost adoptate câteva decizii de interes primordial pentru cel mai înalt for reprezentativ al minorităţii române de pe aceste meleaguri.

Trebuie remarcat faptul că în această şedinţă a fost adoptat Statutul Consiliului Naţional Român, au fost constituite Departamentele pentru Învăţământ, Cultură şi Informare. Discuţiile purtate pe anumite puncte au fost constructive şi au decurs într-o atmosferă democratică deplină. Constatarea generală este că au fost puse bazele unei bune colaborări şi adoptarea deciziilor a respectat intenţiile creative ale fiecărui membru, toate cu scopul ca acest Consiliu să-şi confirme respectabilitatea. Important este şi faptul că membrii Consiliului şi-au manifestat interesul comun de a-şi unifica forţele pentru realizarea programelor de activitate în interesul etniei noastre.

Sursa: Timoc Press

Întâlnirea secretarului de stat pentru românii de pretutindeni, Eugen Tomac, cu Ion Magda, deputat român în Parlamentul Serbiei

Bucureşti, Romania/DPRP/miercuri, 29 septembrie 2010/ - Miercuri, 29 septembrie a.c., secretarul de stat pentru românii de pretutindeni s-a întâlnit, la sediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni cu domnul Ion Magda, deputat român în Parlamentul Serbiei.

Cei doi au discutat despre ultimele evoluţii ale comunităţii româneşti din Serbia, aspectele ce ţin de învăţământ, mediu asociativ şi situaţia bisericilor ortodoxe române din statul vecin.

Cu acest prilej, secretarul de stat a reiterat sprijinul pe care Departamentul pentru Românii de Pretutindeni îl va oferi în continuare comunităţii româneşti din Serbia pentru păstrarea identităţi culturale şi spirituale.

Sursa: Timoc Press

Adevarul: Harghita: 9.000 de români au rămas fără reprezentanţi în primării

Harghita: 9.000 de români au rămas fără reprezentanţi în primării

• Ionel Dancu

• 2321 afişări
• Luni 4 oct 2010

Sursa foto: parohiaaitamare.blogspot.com

O cincime din românii care trăiesc în Harghita nu au niciun primar sau consilier local român care să îi reprezinte, pentru că partidele româneşti au avut "orgolii", nu s-au unit la alegeri şi toate locurile le-au luat candidaţii maghiarii. Aşa că pentru 9.000 de români din Harghita decizille le iau doar maghiarii.

Cazul 1. Românii din Gheorgheni, al patrulea oraş ca mărime din judeţul Harghita, nu mai au un reprezentant român în Consiliul Local de 11 ani. Primăria e condusă în întregime de politicieni maghiari deşi aici sunt peste 2.000 de români (10,8%).

Cazul 2. În reşedinţa judeţului, Miercurea Ciuc, e aceeaşi situaţie. Sunt peste 7.000 de români în oraş (17,3%), dar nici unul în Consiliul Local. La alegerile locale au candidat separat Jean Adrian Andrei (PSD), Adrian Panescu (PNL) şi Francisc Zudor (PD-L), care au luat fiecare 6.72%, 5.05%, respectiv 3.73%. Împreună ar fi luat 15%.

În municipiile Gheorgheni şi Miercurea Ciuc sunt peste 9.000 de români care nu au niciun reprezentant în primării, din totalul celor 45.000 de români care se află în judeţ.

Statistica Harghita

7 localităţi sunt conduse de români: oraşele Topliţa, Bălan şi comunele Gălăuţaş, Tulgheş, Bilbor, Subcetate, Voslăbeni.Comunitatea română e compactată în nordul judeţului.

HARTA ETNICĂ A JUDEŢULUI HARGHITA

În ceea ce priveşte reprezentarea în parlament, românii din Harghita nu au avut niciun deputat sau senator din 1990 până în 2004, când a fost ales deputatul PSD Mircea Duşa. Harghita are 67 de localităţi din care 4 municipii (Miercurea Ciuc, Odorheiu Secuiesc, Gheoprgheni, Topliţa), 5 oraşe (Cristuru Secuiesc, Bălan, Vlăhiţa, Borsec, Băile Tuşnad) şi 58 de comune.

Mai citeşte:

Secuime: cum a ajuns limba maghiară peste limba română

Secuime: strada Horea, Cloşca şi Crişan a devenit “Dealul Attila”

Primarul din Sfântu Gheorghe: "Graniţele s-au mutat peste capul nostru"

Marko Bela: "Nu se prăbuşeşte lumea dacă limba maghiară stă deasupra limbii române”

Un "Raport din umbră" cere ONU autonomia teritorială a secuilor

Sursa: http://www.adevarul.ro/actualitate/eveniment/Cum_au_ajuns_9-000_de_romani_din_Harghita_fara_reprezentanti_in_primarii_0_346765433.html

• Mărime text
• Trimite unui prieten
• Print
• Comentează
• Share

Share

Secuime: cum a ajuns limba maghiară peste limba română

În judeţele Harghita şi Covasna, mai multe denumiri de pe primării, case de cultură, indicatoare rutiere, intrări în sate, drumuri forestiere, săli de sport, plăcuţe turistice, sunt mai întâi în limba maghiară, apoi în limba română.Citiţi articolul.

Cum explică primarul din Sfântu Gheorghe tichetele de parcare în limba maghiară: "Graniţele s-au mutat peste capul nostru"

Prefectura Covasnei a somat primăria municipiului Sfântu Gheorghe să schimbe de urgenţă tichetele de parcare inscripţionate mai întâi în limba maghiară.Citeşte articolul.

EDITORIAL

VOCEA BANATULUI

Prizonierul Lászlo Tókés şi autonomia ungurilor
Chiar nu şi-a făcut, în 20 de ani, niciun un update ? În ciuda progreselor făcute în 20 de ani, pentru a permite celei mai importante minorităţi etnice să-şi decidă singură soarta, Lászlo Tókés o ţine langa cu acelaşi discurs. Citeşte tot!

Marko Bela: "Nu se prăbuşeşte lumea dacă limba maghiară stă deasupra limbii române”

Vicepremierul Marko Bela susţine că problema inscripţiilor în limba maghiară, aşezate deasupra celor în limba română, este una ridicolă, într-un interviu acordat „adevarul.ro”.Citeşte interviul.

Napoca News: Serviciile secrete maghiare au reînviat “transilvănismul”. Sabin Gherman înfiinţează Partidul Ardelenilor

“Dirijorul Emil Aluaş este iniţiatorul Partidului Ardelenilor (PA), printre ai cărui co-fondatori mai apar profesorul Liviu Zăpârţan şi jurnalistul Sabin Gherman”, relatează Ziua de Cluj în ediţia de vineri. Aluaş spune că nu doreşte “destrămarea României” ci doar independenţă financiară pentru Ardeal şi Banat. Cu toate acestea, lansarea în media a acesti formaţiuni politice a fost anunţată în cotidianul de limbă maghiară Kronika. Dar desigur, acest lucru este doar o coincidenţă, iar noi suntem (ca deobicei), paranoici…

Poate mai sunt clujeni care îşi aduc aminte de vehementul manifest al jurnalistului Sabin Gherman, intitulat “M-am săturat de România!”. Făcând un slalom abil între adevăruri spuse pe jumătate, truisme şi stereotipuri, Sabin Gherman a publicat acest manifest în anul 1998 în cotidianul Monitorul de Cluj, oficiosul PD-L de la Cluj, care l-a lansat în cariera politică şi pe Rareş Niculescu, fost redactor la acest cotidian. Din 1998 şi până acum, Sabin Gherman a mai făcut un test al conştiinţei clujenilor, candidând la primăria Cluj-Napoca în 2004 ca reprezentant al Partidului Creștin Democrat, obținând un număr de 652 voturi, adică 0,43%. La fel ca şi în 1998, când şi-a atras oprobiul public, Gherman a eşuat lamentabil în politică şase ani mai târziu. Şi în acest moment este redactorul şef al cotidianului Servus Cluj, condus de către Liviu Alexa, proprietarul agenţiei de publicitate Imagistica, a regionalului online CityNews şi a săptămânalului Mesagerul de Cluj, pronunţat Mesajeru die Cluuuj.

“La ţară oamenii sunt mai sceptici, se tem şi ne acuză că «ne dăm cu ungurii». La oraş sunt oameni cu care se poate discuta”, a declarat pentru Ziua de Cluj dirijorul Emil Aluaş, un clujean stabilit în Timişoara, unde activează ca şi dirijor al orchestrei Academiei de Muzică “Gheorghe Dima” şi colaborator al Filarmonicii “Banatul”. În mod deloc suprinzător, atât Aluaş cât şi Gherman îndeplinesc toate condiţiile pentru a ne pune serioase semne de întrebare legate de proiectul lor “ardelenesc”, care pute de la o poştă a maghiarism şi a acţiuni venite de la Budapesta. Mai întâi, Emil Aluaş, care a emigrat în SUA în 1987! Ca apoi să revină în Cluj direct în primăria condusă de Funar, pe un post la biroul de externe. Nu pot să îmi imagineze cum a putut dirijorul Filarmonicii din Satu Mare, funcţie pe care o deţinea în 1984, să emigreze în SUA, în perioada cea mai totalitară a regimului Ceauşescu. Pentru un cetăţean normal al României, era aproape imposibil să primească paşaport pentru a călători în Ungaria sau alte state comuniste, iar primirea unui paşaport pentru plecarea în SUA se putea face doar cu voie de la regimul comunist şi securitate şi doar în anumite condiţii. Ce să mai vorbim de faptul că transfugii şi emigraţii din România erau rareori primiţi de statele “din vest”, puţinele cazuri de “evadări de succes” find ale şaşilor care erau primiţi cu braţele deschise în Germania sau a “dizidenţilor” cu voie de la Securitate, adică a agenţilor DIE infiltraţi în Diaspora, gen Pleşu sau Liiceanu.

La fel de ciudată este istoria lui Sabin Gherman care, după publicarea manifestului “M-am săturat de România”, a publicat o carte la editura “Erdélyi Híradó” şi apoi s-a mutat în Belgia, la Bruxelles, unde a lucrat pentru grupul europarlamentar al Alianţei Libere Europene. Gherman este susţinut de alte personaje marcante ale Clujului, cum este istoricul Ovidiu Pecican, care susţine că la primaria Clujului ar trebui să vină un ungur, după modelul Sibiului (unde minorităţile sunt de sub 4%! din totalul populaţiei), adică o adevărată dictatură o minorităţilor ascunsă sub masca multiculturalismului care este folosit ca o veritabilă armă de către politicienii maghiari împotriva românilor. Este oare întâmplător faptul că europarlamentarul Tokes Laszlo a cerut recent autonomia Bihorului şi a judeţului Satu-Mare, unde maghiari sunt minoritari? Eu cred că nu, acţiunile grupului “multiculturaliştilor” de la Cluj-Napoca fiind sincronizate cu cele ale politicienilor maghiari şi în special ale lui Tokes Laszlo. O regiune “autonomă”, “ardelenistă” pe tronsonul Bihor – Cluj – Mureş ar fi ideală în perspectiva declarării definitive a regiunii “ţinutului secuiesc” ca regiune independentă (doar cultural, desigur).

Dar dincolo de toate aceste manevre pe care, în mod bizar, CSAT-ul refuză să le dezbată, dincolo de faptul că unii clujeni pot să fie pro sau contra unei iniţiative “ardeleniste” (mai ales când un premier ardelean, Emil Boc, a adus României cele mai stupide ordonanţe publicate vreodată, cel mai mare haos instituţional, cele mai grele împrumuturi FMI şi cea mai neagră perioadă de austeritate din istoria acestei ţări), sau pot să creadă într-o superioritate economică sau culturală a Transilvaniei (lucru de care personal mă îndoiesc), rămâne să vedem cum se manifestă acest multiculturalism mult-slăvit în Harghita şi Covasna, zone unde ungurii sunt majoritari şi deţin controlul politic. Dacă la Cluj lucrurile par mai roze după o plimbare prin centrul “multiculti” al oraşului, pe axa Biserica Sf. Mihail – Catedrala Ortodoxă, în “secuime” persecuţia românilor de către politicienii PCM şi UDMR a ajuns la cote de un paroxism incredibil. Românii minoritari sunt acolo excluşi intenţionat şi cu ură de rasă din viaţa publică, sunt trataţi ca niste cetăţeni de rangul doi, ca nişte “ocupanţi” în opinci. Sunt forţaţi să se mute din zonă, sunt supuşi chiar şi violenţelor fizice şi discriminărilor de orice gen, pe bani publici veniţi de la Bucureşti. În Harhita şi Covasna s-a instaurat de câţiva ani un veritabil regim fascist, pe care atât preşedintele României dar şi Uniunea Europeană refuză să îl vadă. Ăsta este multiculturalismul pe care îl dorim?

George Bara

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/serviciile-secrete-maghiare-au-reinviat-transilvanismul-sabin-gherman-infiinteaza-partidul-ardelenilor.html

Ardeleniştii au scos capul şi la Oradea: Mircea Teaha, un fost PNL-ist, UFD-ist şi apropiat al fostului PD, s-a săturat şi el de România

Premierul din Capitală nu are cum cunoaşte mai bine problemele orădenilor decât primarul de Oradea. Aceeaşi situaţie e valabilă la nivel de judeţ şi apoi de regiune. Şi totuşi, alegătorii aşteaptă în continuare soluţii de la Bucureşti!

Un orădean spune că aceste speranţe deşarte ar trebui să înceteze şi are chiar soluţia. “Oamenii s-au lămurit că problemele locale nu pot avea decât soluţii locale. Acum, nimeni nu se mai îndoieşte de necesitatea înfiinţării Partidului Ardelenilor”, declară pentru BIHOREANUL. subinginerul Mircea Teaha, unul dintre iniţiatorii noii formaţiuni.

Jos România!

În septembrie 1998 când semna eseul “M-am săturat de România!”, jurnalistul Sabin Gherman a pus pe jar întreaga ţară. Ideea că un ardelean s-ar putea dezice de moravurile dâmboviţene marcate de peşcheşuri, cumetrii şi manelisme şi, în semn de protest, s-ar putea declara transilvănean în loc de român a incendiat clasa politică.

Pentru că promova împărţirea ţării pe regiuni după modelul european, acesta a fost acuzat de separatism şi trădare de ţară. Stinsă cu greu, vâlvătaia s-a reaprins patru ani mai târziu când, devenit politician, Gherman a pus bazele Ligii Transilvania Banat (LTB). Obsesia că ungurii vor lua Ardealul şi îl vor duce la Budapesta în sacoşe de Metro a tulburat până şi cele mai clare minţi, iar refuzul Curţii de Apel Bucureşti de a înregistra LTB ca primul partid politic regional i-a făcut pe mulţi aleşi să respire uşuraţi.

“Faptul că politicienii de la Bucureşti pierdeau teren, că foarte mulţi membri UDMR veneau spre noi iar Uniunea risca să nu mai prindă pragul de 5%, că oamenii priveau descentralizarea cu încredere pe motiv că problemele locale trebuie rezolvate în plan local a creat multă emoţie şi a culminat cu interzicerea înscrierii Ligii ca partid politic, la comandă politică”, povesteşte Mircea Teaha. Orădeanul a fost vicepreşedintele organizatoric al LTB, iar succesul de atunci îl face să creadă că un partid al ardelenilor, continuator al politicii de regionalizare, are şanse de succes.

Soluţie de criză

Subinginer de profesie, Mircea Teaha este unul dintre cei mai vechi oameni politici din Bihor. Fost deţinut politic, în perioada 1992-1998 a fost vicepreşedintele PNL Bihor. La scindarea partidului a trecut în Uniunea Forţelor de Dreapta (UFD), devenind membru în Consiliul Naţional, iar în perioada 2001-2003 a ocupat funcţia de vicepreşedinte organizatoric al LTB. După eşecul înscrierii Ligii ca partid politic a preferat să rămână o vreme în umbră dar, odată cu declanşarea crizei economice, a ajuns la părerea că ideea regionalizării trebuie reluată.

“Doar printr-o mai bună gospodărire în plan local vom reuşi să rezolvăm mai repede problemele economice. Toată lumea vorbeşte de criză, dar nimeni nu recunoaşte că banii adunaţi din taxe şi impozite sunt risipiţi. Spre exemplu, acum, când oamenii o duc atât de greu, e util să avem două instituţii, cea a Prefectului şi Consiliul Judeţean, care să se suprapună? Eu zic că nu!”, spune Teaha.

Convins că “banii ardelenilor trebuie să rămână în Ardeal”, bărbatul susţine că regionalizarea ar putea încuraja munca şi performanţa necesare pentru a putea crea bunăstarea economică.

continuarea în EBihoreanul

cu referinta la http://www.napocanews.ro/2010/10/ardelenistii-au-scos-capul-si-la-oradea-mircea-teaha-un-fost-pnl-ist-ufd-ist-si-apropiat-al-fostului-pd-s-a-saturat-si-el-de-romania.html

Ce spunea în 2006 Peter Eckstein Kovacs, despre un Partid al Ardelenilor într-o Românie regionalizată

“Evident ca, in acest caz, UDMR ar avea un cuvant mai greu de spus, din postura unui partid de 20% intr-un parlament al Ardealului, decat un partid de 6% in Parlamentul Romaniei”, a afirmat Peter Eckstein Kovacs în 2006, actual consilier al preşedintelui Băsescu, referindu-se la ideea unui Partid al Ardelenilor într-o Românie regionalizată.

Ideea a revenit în actualitate după ce Emil Aluaş, un dirijor clujean care a deţinut şi funcţii în primăria Cluj-Napoca în timpul mandatului lui Gheorghe Funar, a revenit la formarea unui Partid al Ardelenilor alături de Sabin Gherman şi Liviu Zăpârţan. Declaraţia din 2006, acordată publicaţiei Ziua de Cluj, a urmat după ce şi PSD-istul Vasile Dâncu a susţinut oportunitatea unei asemenea idei.

Sabin Gherman (foto) a încercat înregistrarea Partidului Ardelenilor şi în 2003, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti i-a respins cererea de inregistrare a Ligii Transilvania-Banat. Gherman a anuntat atunci ca are 17.000 de semnaturi, din cele 25.000 necesare pentru inregistrare. Sub sloganul “Ca sa ai banii tai!”, Partidul Ardelenilor militeaza pentru impartirea Romaniei in noua regiuni istorice – Transilvania, Crisana, Maramures, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si Bucovina, care sa aiba structuri legislative si executive proprii. Aceste structuri, in viziunea lui Sabin Gherman, ar urma sa aiba atributii administrative si economice, dupa principiul pastrarii, in teritoriu, a majoritatii banilor colectati din taxe si impozite.”

George Bara

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/ce-spunea-in-2006-peter-eckstein-kovacs-despre-un-partid-al-ardelenilor-intr-o-romanie-regionalizata.html

Ce spunea în 2006 Peter Eckstein Kovacs, despre un Partid al Ardelenilor într-o Românie regionalizată

“Evident ca, in acest caz, UDMR ar avea un cuvant mai greu de spus, din postura unui partid de 20% intr-un parlament al Ardealului, decat un partid de 6% in Parlamentul Romaniei”, a afirmat Peter Eckstein Kovacs în 2006, actual consilier al preşedintelui Băsescu, referindu-se la ideea unui Partid al Ardelenilor într-o Românie regionalizată.

Ideea a revenit în actualitate după ce Emil Aluaş, un dirijor clujean care a deţinut şi funcţii în primăria Cluj-Napoca în timpul mandatului lui Gheorghe Funar, a revenit la formarea unui Partid al Ardelenilor alături de Sabin Gherman şi Liviu Zăpârţan. Declaraţia din 2006, acordată publicaţiei Ziua de Cluj, a urmat după ce şi PSD-istul Vasile Dâncu a susţinut oportunitatea unei asemenea idei.

Sabin Gherman (foto) a încercat înregistrarea Partidului Ardelenilor şi în 2003, dupa ce Curtea de Apel Bucuresti i-a respins cererea de inregistrare a Ligii Transilvania-Banat. Gherman a anuntat atunci ca are 17.000 de semnaturi, din cele 25.000 necesare pentru inregistrare. Sub sloganul “Ca sa ai banii tai!”, Partidul Ardelenilor militeaza pentru impartirea Romaniei in noua regiuni istorice – Transilvania, Crisana, Maramures, Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea, Moldova si Bucovina, care sa aiba structuri legislative si executive proprii. Aceste structuri, in viziunea lui Sabin Gherman, ar urma sa aiba atributii administrative si economice, dupa principiul pastrarii, in teritoriu, a majoritatii banilor colectati din taxe si impozite.”

George Bara

Sursa: http://www.napocanews.ro/2010/10/ce-spunea-in-2006-peter-eckstein-kovacs-despre-un-partid-al-ardelenilor-intr-o-romanie-regionalizata.html

Curs de limba romana la Centrul Roman de Informare din Bruxelles

Bruxelles, Belgia/Romanian Global News

luni, 04 octombrie 2010

Centrul Roman de Informare din Bruxelles demareaza luni, 4 octombrie, o serie de cursuri de limba romana, transmite Romanian Global News, care citeaza institutia romana. Cursul va avea o durata de 60 de ore dispuse in sedinte de cate 2 ore pe saptamana si se va desfasura seara, dupa urmatorul program: lunea si joia, de la orele 18:30 la 20:30, nivelul A1 (incepatori), respectiv B1 (intermediar). Mai multe informatii despre acest curs (pret, inscriere, certificat de limba straina validat de ALTE - Association of Language Testers of Europe) se pot afla luand legatura cu centrul, la coordonatele: telefon: +32 (0) 2.344.41.45, e-mail: crib@icr.ro. Fiecare curs isi propune sa devolte competentele lingvistice: intelegere (atat ascultare, cat si citire), expresie orala si scriere. Incepatorii se vor axa pe invatarea vocabularului de baza si a structurilor de limbaj. Nivelul intermediar isi propune sa dezvolte capacitatile de comunicare, orale si scrise, pentru a asigura autonomia vorbitorului. Se vor oferi explicatii in franceza, italiana sau engleza. Sursa: Romanian Global News

Program de dansuri si cantece populare, la Centrul Cultural Romanesc din Jula

Episcopia Ortodoxa Romana din Ungaria, cu sprijinul Centrului Cultural Judetean Arad, organizeaza duminica, 10 octombrie, de la ora 16.00, la Centrul Cultural Romanesc din Jula, cea de-a treia editie a programului cultural „La obarsii, la izvor". Manifestarea are ca scop pentru pastrarea traditiilor populare romanesti. Invitati la eveniment vor participa mai multi solisti de muzica populara, ansambluri de dansuri si instrumentisti renumiti din judetul Arad.