Marea Unire 1 decembrie 1918 Imagini autentice 1897 1922

Academia Romana: Legea Educatiei produce segregare pe criterii etnice, enclavizare si amplificarea tensiunilor interetnice. Q: Funeriu este ungur?

Segregarea pe criteriu etnic care ar putea duce la amplificarea tensiunilor interetnice şi enclavizare în judeţele Harghita şi Covasna vor fi efectele aplicării legii educaţiei în varianta asumată de guvern, arată raportul elaborat de Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române la cererea Senatului privind efectele aplicării Legii Educaţiei adoptate de Guvern. În plus, prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată. Culmea este că aceste concluzii sunt exprimate nu numai de profesori şi tineri români, ci şi de reprezentanţi ai etniei maghiare, spun cercetătorii Academiei Române. “Percepţia populaţiei investigate, indiferent de etnie, este că actualele prevederi ale Proiectului Legii Educaţiei Naţionale referitoare la minorităţi au caracter politic, “întrucât vin alegerile şi unele partide vor să iasă în faţă cu ceva”, se arată într-un raport obtinut de Jurnalul National.

“Ca şi Lege a Educaţiei, aceasta ar trebui să contribuie la diminuarea fenomenului naţionalist în raport cu valorile europene. Însă, problema principală a Proiectului este că educaţia devine factor de clivaj şi nu de integrare, ceea ce este în contradicţie cu menirea sa. (..) Procesul de separare se face prin socializarea elevilor aproape integral în limbi diferite, după manuale cu informaţii diferite, beneficiind de finanţare pe criterii diferite şi în medii separate. Astfel, se va încuraja procesul de slăbire a relaţionării sociale şi fragmentarea interacţiunilor interculturale dintre elevi. Cu alte cuvinte, prevederile Proiectului de lege vin să asigure cadrul propice unei politici aflate deja în curs privind definitivarea segregării pe criterii etnice a mediului educaţional din România cu efecte asupra întregii societăţi. Probabil că, în viitor, pentru a evita escaladarea tensiunilor interetnice, populaţia minoritară dominată (de etnie română) va alege să părăsească o regiune în care nu îşi găseşte expresie, ceea ce va echivalează cu un proces indirect de purificare etnică”, se arată în textul raportului. Cercetătorii Academiei Române spun că restrângerea exercitării dreptului de a scrie şi a vorbi în limba română în şcoală doar la materia limba şi literatura română va consacra statutul limbii române ca element marginal în educaţia minorităţilor naţionale, şi îi va conferi caracter de limbă străină.

Aplicarea prevederilor referitoare la reprezentarea minorităţilor în organele de conducere ale şcolilor şi inspectoratelor judeţene este considerată ca nefiind necesară de către specialiştii Academiei Române, căci legislaţia în vigoare nu conţine restricţii pe criterii etnice. În plus, prin aplicare acestor prevederi care dau drepturi suplimentare minorităţii etnice locale (maghiare), se va ajunge ca etnia considerată majoritară (română) să fie defavorizată. De aceea, Academia spune că “este imperios necesar” ca în judeţele în care majoritatea devine minoritate locală să se instituie la nivel de minister o funcţie de consilier al ministrului educaţiei, iar în teritoriu un inspector cu atribuţiuni dedicate acestei comunităţi pe lângă inspectoratul şcolar judeţean, numiţi la solicitarea şi prin consultarea comunităţii româneşti din zonă.

Cât priveşte problematica manualelor şcolare speciale pentru minorităţi, care ar putea fi importate, raportul Academiei spune că aplicarea acestor prevederi ar putea avea drept consecinţe “neadaptarea copiilor minorităţilor la spaţiul şi cadrul instituţional, timpul şi cultura generală (vor învăţa despre geografia, istoria, valorile şi semnificaţiile societăţii de care aparţin într-o istorie îndepărtată dar în care nu trăiesc, elemente diferite de realităţile româneşti)”. “Acest fapt trimite la cedarea de bună voie de către România a controlului asupra unor procese culturale constitutive ordinii de stat” , se arată în raport.

Cercetătorii Academiei critică şi articolele care permit ca în localităţile în care există cerere pentru învăţământ în limba maternă a unei minorităţi, efectivele formaţiunilor de studiu să fie mai mici decât minimul prevăzut de lege, iar elevilor care nu pot învăţa în limba maternă în localitatea de domiciliu să li se deconteze transportul la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau să li se asigure cazare şi masă gratuite în respectivele şcoli. În opinia specialiştilor Academiei, aceasta este o formă de supradiscriminare. “Prin toate aceste prevederi, elevii minoritari sunt incluşi într-un proces de discriminare suplimentar (…) Prin aplicarea acestor diferenţe se poate ajunge la situaţii aberante, prin asigurarea deplasării, teoretic fără limită de kilometri, până unde elevul minoritar poate studia în limba sa maternă, spre deosebire de orice alt elev care are limită de 50 km. Sprijinirea elevilor prin decontul transportului, cazare şi masă gratuite sunt alte elemente de “suprasprijin” care concură la instituirea unui mecanism de privilegii în plină epocă modernă”, spune Academia Română.

Studiul Academiei Române se bazează pe cercetările efectuate în noiembrie în judeţele Harghita şi Covasna, iar populaţia investigată a cuprins elevi, profesori, inspectori şcolari, responsabili politici, consilieri locali de diferite etnii, vorbitori de limbă română şi maghiară. Opiniile exprimate atât de etnicii români cât şi maghiari, se arată în raport, sunt că “principala consecinţă legată de reducerea limbii române din învăţământul preuniversitar este accentuarea enclavizării”. Existenţa unor tensiuni cu substrat etnice este recunoscută atât de tinerii români cât şi de cei maghiari, care identifică separarea şcolilor după criteriul lingvistic drept principală cauză a problemelor şi tensiunilor. Cât priveşte profesorii, atât de etnie română cât şi şi maghiară, problema şi soluţiile sunt aceleaşi: separarea şcolilor este principala sursă de tensiuni, aceasta conducând la “politizarea manualelor de istorie” . “De altfel, inclusiv responsabili de etnie maghiară, profesori şi inspectori şcolari, au declarat că manualul de istorie este deja politizat, tipărirea lui în afara României foarte probabil că va creşte conţinutul politico-idologic al acestuia, “în condiţiile în care filiera de control curricular va fi de data aceasta conform legii în mâinile unor grupări politice”, se mai arată în raport.

Autor: ANIELA NINE
Sursa: http://roncea.ro/2010/11/22/bomba-academia-romana-legea-educatiei-produce-segregare-pe-criterii-etnice-enclavizare-si-amplificarea-tensiunilor-interetnice-q-funeriu-este-ungur/

Timpul.md: Stratfor: Moldova – o ţară fără naţiune

• Subiecte asemanatoare
• Cum vom scăpa de un viitor masacru
• Trezeşte-te, Moldovă!
• Cum am bombardat barajul de pe Prut
• Mi-aş dori ca poporul meu...

Agenţia americană STRATFOR a publicat la sfârşitul săptămânii trecute o amplă analiză dedicată Republicii Moldova, semnată de directorul agenţiei, George Friedman. Venită înaintea alegerilor generale, analiza lui George Friedman remarcă faptul că la Chişinău ruşii vor face tot posibilul pentru a controla statul sau a-l menţine cât mai slab.

Ce fel de ţară este Republica Moldova?

George Friedman îşi începe analiza asupra Republicii Moldova cu două întrebări: ce fel de ţară este Moldova? şi de ce ar fi cineva interesat de această ţară? Analistul american încearcă mai întâi să răspundă la prima întrebare din prisma securităţii Rusiei: Moscova are nevoie de două ţări tampon - Belarus şi Ucraina. Iar din punctul de vedere al Moscovei este de preferat ca aceste ţări să nu fie dominate de Uniunea Europeană şi Statele Unite. Rusia nu poate fi apărată fără Ucraina, iar Ucraina nu poate fi apărată fără Republica Moldova.
Friedman reia istoria regiunii afirmând că intrarea Basarabiei sub dominaţia sovietică s-a produs în urma acordului Hitler-Stalin, prin care Uniunea Sovietică a încercat să obţină o serie de avantaje strategice: îndepărtarea graniţei de Odesa, schimbarea Nistrului cu Prutul ca obstacole de depăşit în eventualitatea unei invazii, reducerea parţială a ameninţării asupra Kievului, puterea de a bloca cursul Dunării şi de a afecta astfel comerţul german. „Stalin dorea să crească securitatea Ucrainei şi vulnerabilitatea României şi a bazinului dunărean” - aceasta este explicaţia oferită de analistul american pentru ocuparea Basarabiei de către sovietici. Prezentarea istorică se încheie cu evenimentele de la începutul anilor ’90: secesiunea transnistreană şi mutările din 2010 când „Moldova a început să nu mai fie un teritoriu între două râuri ci un element strategic atât pentru Rusia cât şi pentru orice entitate occidentală care şi-ar dori să poată ameninţa Ucraina şi astfel Rusia”.

Identitatea moldovenească
„Este greşit să credem că Republica Moldova este, pur şi simplu, o parte din România luată de sovietici. După şaptezeci de ani de la despărţirea de România, Moldova a devenit mai mult decât o provincie românească, departe de a fi o provincie rusă şi nu îndeajuns de a se considera o naţiune. Este cazul când geopolitica şi realitatea socială se ciocnesc cap în cap”, scrie Friedman. „Sovieticii au brutalizat Moldova. Am avut o conversaţie cu un jurnalist care a povestit cum a fost deportat împreună cu toată familia în Tomsk în 1948. Stalin era îngrijorat că moldovenii ar putea să vrea să se reunească cu România şi deşi România era un satelit sovietic, Stalin nu dorea să îşi asume riscuri. Soluţia sa, repetată în multe locuri de multe ori în Uniunea Sovietică, a fost deportarea populaţiei româneşti, importul de ruşi, o mică foamete şi o teroare aţintită la zdrobirea spiritului moldovenesc”, mai afirmă analistul american.
În urma călătoriei la Chişinău, George Friedman a observat micile diferenţe dintre limba română vorbită pe cele două maluri ale Prutului. Însă dincolo de chestiunile lingvistice, Friedman a observat că lupta se dă între cei care îi sprijină pe comunişti şi cei care îşi doresc o Moldovă independentă orientată către Uniunea Europeană şi NATO. „Guvernul alcătuit după ce demonstranţii i-au alungat pe comunişti este format de o coaliţie fragmentată, fragilizată de interesele, personalităţile şi ambiţiile complexe.
Concluzia lui George Friedman cu privire la identitatea moldovenească este una cât se poate de dură: „Există naţiuni lipsite de stat, cum ar fi kurzii. Moldova este un stat căruia îi lipseşte naţiunea”.

O ţară exportatoare de femei
Friedman subliniază că Moldova este una dintre cele mai sărace ţări ale Europei, dacă nu cea mai săracă. Aproape 12 procente din produsul intern brut este alcătuit din banii trimişi de emigranţi. Chestiunea paşapoartelor româneşti este văzută de Friedman ca „un colac de salvare” deoarece dă posibilitatea ca cetăţenii Republicii Moldova să poată munci legal în Uniunea Europeană. Fragmentul cel mai şocant este cel în care se arată că „cel mai important produs de export al Moldovei sunt femeile, care fie sunt păcălite, fie se alătură de bună voie diasporei pentru a munci ca prostituate. Unii spun că moldovencele sunt cele mai numeroase femei din bordelurile occidentale. Aceasta este o discuţie pentru care există puţine statistici şi multe păreri. Acesta oricum este un semn al unei ţări disperate”.

Interesul rus
Chestiunea transnistreană este văzută de George Friedman în următoarea formă: „Germanii, care încearcă să se apropie de ruşi, par să încerce să faciliteze negocierile cu privire la Transnistria. S-ar putea ca ruşii să le facă pe plac germanilor. Însă chiar dacă o fac, mă îndoiesc că rezultatul va lipsi ruşii de controlul asupra malului estic al Nistrului. Din punctul de vedere rus, forţe ostile la est de Nistru pot ameninţa Odesa şi nu au niciun motiv să părăsească acest teritoriu, indiferent cât de benignă ar putea părea situaţia în prezent. Din punctul de vedere al ruşilor, luând în considerare istoria, o situaţie benignă poate deveni foarte rapid una malignă. (...) Pe hartă, Moldova este cu adevărat valoroasă. Este o regiune care în mâinile NATO sau ale oricărei alte puteri occidentale ar putea asigura un avantaj faţă de puterea rusă şi probabil ar putea întări dorinţa Ucrainei de a rezista în faţa Rusiei. Problema este că ruşii înţeleg acest lucru şi fac tot ce le stă în putinţă pentru a crea un stat pro-rus în Moldova, sau cel puţin un stat suficient de instabil pe care nimeni să nu îl poată folosi împotriva Rusiei”.

Soluţia?
„Moldova este prinsă între rădăcinile sale româneşti şi trecutul său sovietic. Nu şi-a dezvoltat o identitate naţională independentă faţă de aceşti doi poli. Moldova este o ţară de graniţă în cadrul altei graniţe. Este un loc al influenţelor străine venite din toate părţile. Este un loc fără un centru clar. Pe de o parte există o nostalgie faţă de zilele din vremea Uniunii Sovietice. Pe de altă parte există speranţa că Uniunea Europeană şi NATO vor crea şi vor apăra o naţiune care nu există”. Concluzia analistului american vine surprinzător în ultimul paragraf: „Moldova a fost o dată parte a României. A mai fost parte a Uniunii Sovietice. Moldova are sens atunci când face parte din ceva. Uniunea Sovietică a dispărut. Europa are mai multe probleme decât poate rezolva şi nu caută altele noi. România este încă acolo. Nu este o soluţie perfectă şi cu siguranţă nu foarte mulţi moldoveni ar fi mulţumiţi, însă este o soluţie, oricât de imperfectă ar fi”.

• Un articol de: George Damian

• Sursa:

http://www.timpul.md/articol/stratformoldova-%E2%80%93-o-tara-fara-natiune-17962.html

Timpul.md: Să colorăm troleibuzele!

Foto: chisinau.md

• Subiecte asemanatoare
• Atenţie, şoferi! Restricţii de circulaţie pe strada Columna
• O seară excepţională cu Gheorghe Zamfir
• Sticla va fi colectată în containere aparte
• Bani grei pentru căldura de care nu avem nevoie

Noile troleibuze care vor circula în curând pe străzile Chişinăului vor avea acea culoare pe care şi-o doresc călătorii. Până la 5 decembrie, aceştia pot trimite sugestiile lor pe pagina web a primăriei www.chisinau.md, la rubrica comentarii, sau la numărul de telefon 20-17-08.

Primăria Chişinău va examina până la 10 de cembrie recomandările cetăţenilor şi va stabili varianta finală, care ulterior va fi comunicată producătorului. Potrivit lui Vadim Brânzaniuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei, va fi aleasă acea culoare care va avea mai multe nominalizări.

Amintim că Primăria a semnat la începutul lunii curente contractul de achiziţionare a 102 de troleibuze noi cu firma „Belkomunmash" SA, companie din oraşul Minsk, Republica Belarus. Unităţile de transport public urmează a fi livrate în Chişinău în 4 rate, iar primele troleibuze vor ajunge în Republica Moldova până în luna februarie 2011. După care, în următoarele 3 luni, până la finele lunii mai 2011, vor fi livrate toate troleibuzele.

Costul total al proiectului privind achiziţionarea troleibuzelor noi în Chişinău este de 13,7 milioane euro. Din această sumă, 10 milioane Euro reprezintă creditul acordat de BERD şi BEI, iar 3 milioane euro este un grant acordat de Uniunea Europeană municipiului Chişinău, în cadrul Programului Politicilor de Vecinătate. Rata dobânzii reprezintă 5 la sută anual, pe un termen de 10 ani, cu o perioadă de graţie de 2 ani.

Timpul.md

http://www.timpul.md/articol/sa-coloram-troleibuzele-17985.html

Urbaniulian.ro: Tiganii au furat gardul la Biserica din Preotesti, com. Balotesti

Conform datelor prezentate de Postul de Politie al comunei Balotesti, tiganii au furat o parte din gardul imprejmuitor al Bisericii din Preotesti, gard ridicat din taxele si impozitele cetatenilor din localitate.

Intrucat hotii nu au putut fi prinsi intrucat au fugit peste camp cu carutele in care au incarcat gardurile [ loc in care Logan-ul politiei nu poate intra din cauza faptului ca este incapabil dpvd tehnic sa ruleze pe teren accidentat ] , facem un apel la locuitorii din Balotesti sa ne sesizeze pe adresa grupului de discutie a Comunitatii de pe Facebook din Balotesti, daca aud sau vad ca sunt oferite spre vanzare parti componente ale gardului de la Biserica, urmand ca astfel sa se ajunga si la prinderea si trimiterea la inchisoare a infractorilor.

Sursa: http://www.urbaniulian.ro/2010/11/23/tiganii-au-furat-gardul-la-biserica-din-preotesti-com-balotesti/

STRATFOR: Moldova este mai mult decât o provincie românească, departe de a fi o provincie rusă şi nu îndeajuns de a se considera o națiune

Foto: stratfor.com

George Friedman întreprinde un voiaj de durată pe care el îl defineşte drept „călătorie geopolitică”. După o vizită efectuată în Republica Moldova, directorul STRATFOR a dedicat un capitol întreg țării noastre.

„Moldova este o ţară care are nevoie de explicaţii, de fapt două explicaţii. În primul rând, ce fel de țară este Moldova. În al doilea rând, de ce cuiva i-ar păsa de această țară.” Astfel începe George Friedman capitolul despre Republica Moldova.

Potrivit lui după destrămarea Uniunii Sovietice, Belarusul a devenit țara tampon între Rusia şi Câmpia de Nord Europeană, iar Ucraina între Rusia şi Munţii Carpaţi. Rusia se simte mai protejată atâta timp cât Ucraina nu este controlată de o putere ostilă.

„Ceea ce este Ucraina pentru Rusia, Republica Moldova este pentru Ucraina. Moldova este un satelit, or în cazul în care acest satelit iese de sub control, ar fi dificil de apărat Ucraina, iar în cazul în care Ucraina nu ar putea fi apărată, Rusia ar rămâne neprotejată,” conchide analistul de la STRATFOR.

În prezent, Moldova devine un teritoriu de importanţă emergentă, cu toate că acest proces decurge foarte lent. Deoarece Moldova a devenit o țară semnificativă aici are loc o ciocnire a marilor puteri mondiale.

Moldova este un loc unde oamenii trăiesc, prinși între patrimoniul lor românesc şi trecutul lor sovietic. „Este greşit să credem că Republica Moldova este pur şi simplu, o parte din România luată de sovietici. După șaptezeci de ani de la despărțirea de România, Moldova a devenit mai mult decât o provincie românească, departe de a fi o provincie rusă şi nu îndeajuns de a se considera o națiune. Este cazul când Geopolitica şi realitatea socială se ciocnesc cap în cap,” scrie Friedman.

Sovieticii au brutalizat Moldova. Stalin era conștient că moldovenii vor dori unirea cu România. Și cu toate că România a fost un satelit sovietic, Stalin nu a dorit să dea nici o șansă. Soluția lui a fost deportarea populației române, aducerea populației ruse, foametea și teroarea cu unicul scop să distrugă spiritul moldovenilor.

Diferența între Europa de est și fostele republici sovietice este că primele considerau perioada sovietică un coșmar, iar cele din urmă și în prezent au o nostalgie pentru acele timpuri. PCRM ca succesorul al PCUS a continuat să guverneze Moldova până în 2009, cu toate că acest partid nu este unul comunist din punct de vedere ideologic și nici nu are vre-o ideologie.

George Friedman a observat că, în Republica Moldova, societatea este foarte divizată. În timp ce există cei care doresc unirea cu România, acest grup este departe de a fi unul dominant. Lupta reală se dă între cei care vor să revină la comunism şi cei care sprijină o țară independentă orientată spre Uniunea Europeană şi NATO. Partidele pro-occidentale au un handicap de a fi împărţiți în mai multe partide diferite, dominate mai mult de lideri decât de ideologii.

Or, acest lucru înseamnă că guvernul creat, după evenimentele din 2009, este o coaliţie extrem de fragmentată și respectiv fragilă din cauza intereselor şi ambiţiilor politice.

Friedman constată că nu există un consens cu privire la definirea națiunii moldovenești. „Există națiuni care nu au state. Moldova este un stat căruia îi lipsește o națiune,” spune el.

Pentru România aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană a însemnat consolidarea naţiunii, devenind astfel o ţară europeană protejată de toți care le-ar putea ameninţa. „Dacă a fi european este un obiectiv în România, acesta este aprig disputat în Republica Moldova, deşi ceea ce doresc comuniştii în realitate, în afară de putere, este greu de spus,” constată Friedman.

Scopul partidelor pro-occidentale de a adera la Uniunea Europeană şi NATO se ciocnesc de relațiile puternice ale Partidului Comuniștilor cu rușii. Chiar și unele dintre partide pro-occidentale, sensibile la această problemă, încearcă să inițieze legături cu Moscova direct sau indirect. Alegând opţiunea spre Vest, ei încearcă să-și stăpânească sentimentele pro-ruse. Dar să rupi acest cerc vicios nu este uşor, astfel dezbinarea socială persistă. În acest sens, ţara rămâne în impas, consideră analistul de la STRATFOR.

stratfor.com

Geopolitical Journey, Part 4: Moldova

Extremisti maghiari din Garda Secuiasca vor sa schimbe numele orasului Miercurea Ciuc

Mai mulţi tineri maghiari, membri ai organizatiei extremiste Garda Secuiasca, propun schimbarea denumirii oraşului Miercurea Ciuc în Csikszereda, transmite Agerpres, preluat de Romanian Global News.

Ei doresc ca pe indicatoarele de la intrarea în oraş şi pe celelalte acte oficiale denumirea oraşului să fie doar „Csikszredera" şi să dispară denumirea în limba română.

În acest sens, au început strângerea de semnături pentru promovarea unui proiect de hotărâre în Consiliul Local, în vederea organizării unui referendum local, prin care locuitorii să fie consultaţi dacă doresc sau nu ca numele oraşului să fie doar Csikszereda. După organizarea referendumului ar urma să se promoveze o lege în Parlamentul României. Potrivit legii, în prezent, denumirea municipiului Miercurea Ciuc apare, pe indicatoarele de la intrarea şi ieşirea din oraş, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

Viceprimarul municipiului Miercurea Ciuc, Antal Attila, a declarat joi, pentru AGERPRES, că le-a explicat tinerilor că schimbarea denumirii unei localităţi se stabileşte prin lege şi nu prin hotărâre de consiliu local.

Cel care a avut ideea schimbării denumirii numicipiului Miercurea Ciuc este Csibi Barna, un tânăr cunoscut pentru iniţiativele sale care au provocat indignarea comunităţii româneşti din oraş. El este cel care a strâns semnături pentru schimbarea denumirii străzii Mihai Eminescu în strada Attila, pe motiv că poetul nostru naţional ar fi fost ''hungarofob'' şi ''xenofob'' şi cel care a depus un proiect de hotărâre, votat de Consiliul Local dar anulat de instanţă, de inscripţionare a denumirii municipiului Miercurea Ciuc cu scriere runică secuiască.

În plus, recent, Csibi Barna a propus desfiinţarea monumentului Ostaşului Necunoscut din Miercurea Ciuc, locul unde se desfăşoară manifestările prilejuite de Ziua Naţională a României, de zilele Drapelului sau Imnului Naţional sau de Ziua Armatei Române.

De asemenea, în urmă cu trei luni, Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita a început împotriva lui şi a altor doi tineri, urmărirea penală pentru instigare la discriminarea şi constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist sau xenofob. Cei trei au afişat, în luna aprilie, în faţa unui supermarket din Miercurea Ciuc, o pancartă pe care scria, în limba maghiară, "Ruşine să-ţi fie, iar ai cumpărat de la evrei", lângă care s-au şi fotografiat. Nici Consiliul Judetean si nici Primaria din Miercurea Ciuc nu s-au delimitat, niciodată, de acţiunile şi propunerile lui Csibi Barna.

Sursa: Romanian Global News

Ucrainenii îndepărtează unilateral 2 borne de la Palanca

MAE (Chișinău): O abordare care nu contribuie la continuarea dialogului pragmatic legat de demarcarea frontierei moldo-ucrainene.

Ministerul de Externe de la Chişinău l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei Ucrainei în R. Modova, Mîhailo Harîşîn, după ce bornele din apropierea localităţii Palanca instalate în procesul de demarcare a frontierei demarat la începutul anului au fost scoase de grănicerii ucraineni. Ministerul de Externe de la Chişinău le reproşează colegilor de la Kiev că au acţionat în mod unilateral înlăturînd semnele de frontieră şi i-au solicitat explicaţii în acest sens diplomatului ucrainean.

Chişinăul s-ar fi aşteptat cel puţin, aşa cum rezultă dintr-un comunicat de presă difuzat de Ministerul de Externe, ca partea ucraineană să-şi fi anunţat intenţia de a înlătura cele două borne, adică semne de frontieră, instalate în procesul de demarcare a graniţei început în ianuarie curent, cu supervizarea ministrilor de externe ale celor două state. O comisie mixtă pentru demarcarea graniţei, care şi-a început activitatea odată cu demararea procesului, are în regulament o prevedere care spune că părţile vor acţiona în mod coordonat în orice problemă legată de lucrările de la graniţă. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, iar nota prin care externele de la Kiev îşi anunţau decizia, a ajuns la Chişinău odată cu vestea despre scoaterea bornelor confirmată şi de autorităţile locale, diplomaţia moldovenească l-a convocat astăzi pentru explicaţii pe însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei Ucrainei în R. Modova, Mîhailo Harîşîn.

Externele au difuzat şi un comunicat prin care s-au declarat îngrijorate şi în care se mai spune, că “o astfel de abordare nu este de natură să contribuie la continuarea dialogului pragmatic şi constructiv pe problematica demarcării frontierei de stat moldo-ucrainene”.

Autorităţile de la Kiev nu au comentat deocamdată reacţia Chişinăului, după cum şi cele moldoveneşti au evitat, solicitate de noi, să-şi nuanţeze poziţia.
Fostul şef al direcţiei pentru proiecte internaţionale din MAE moldovean, Eugen Revenco, cel care anterior s-a ocupat de problemele demarcării frontierei moldo-ucrainene, a explicat Europei Libere de ce nu vede în acest incident “un scandal diplomatic”, aşa cum s-au grăbit unele medii să-l califice, ci mai degrabă “un gest neprietenesc” din partea autorităţilor de la Kiev.

Eugen Revenco: “Semnele de frontieră la care ne referim nu sunt semne definitive. Ele nu au fost aprobate printr-un act juridic internaţional, cum ar fi tratatul care va fi încheiat după demarcarea frontierei, de aceea până la încheierea acestor lucrări putem asista la mai multe mişcări în stânga sau în dreapta. Evident, este bine să se facă cu mai puţine erori, ca să fie evitate problemele ulterioare. Unica problemă pe care o văd este că comisia mixtă de demarcare nu a dispus scoaterea acestor semne. Este un lucru neplăcut, dar nu cred că trebuie să exagerăm. Cu atât mai mult că urmează de demarcat sectoare mult mai complicate, cum ar fi segmentul transnistrean.”

L-am rugat pe Eugen Revenco să explice de ce totuşi au fost înlăturate bornele, fie şi nedefinitive, dacă tot au fost instalate?

Eugen Revenco: “Acolo sunt contestaţi plus-minus câţiva metri în stânga – dreapta, la limita marjei de eroare matematice admisibile. Plus, cum este intersectată ruta. E vorba de amplasare corectă. Ei contestă anumite tehnici de amplasare.”

În cazul satului Palanca, de la extremitatea de est a Republicii Moldova aflată la graniţa cu Ucraina, între RM şi vecinul său din est există mai multe probleme, inclusiv cea legată de apartenenţa terenului de sub carosabil în cazul şoselei Odesa-Reni ce intersectează localitatea legând Ucraina, Republica Moldova şi România.

Anul trecut, Kievul a cerut Chişinăului să-şi respecte un angajament mai vechi de a transfera în proprietatea Ucrainei terenul de sub şosea, iar deputaţii comunişti au acuzat Guvernul Filat că intenţionează să facă troc teritorial cu Ucraina, în schimbul extinderii segmentului de ieşire la Dunăre. În replică, ministrul moldovean de externe Iurie Leancă a amintit că acestea sunt decizii pe care înşişi comuniştii moldoveni le-au luat şi le-au semnat când s-au aflat la guvernare.

Liliana Barbăroșie

Europa Liberă

Cluj. Un producător român a obţinut licenţa pentru a produce trenuri Bombardier

Foto: emta.com

După telefoanele Nokia, un alt produs străin se va fabrica la Cluj. Trenurile Bombardier de mare capacitate. Un producător român a luat licenţa şi va produce trenurile nu numai pentru noi, ci şi pentru vecinii noştri bulgari, croaţi, greci, bosniaci şi sârbi. Începe să poducă însă când va avea prima comandă.

Uzina de la Cluj repară acum şi modernizează vagoanele vechi de la noi. Când va începe să producă trenuri Bombardier îşi va reamenaja complet halele.

Totul este deja pus la punct, rămâne să vină prima comandă. Bombardier le dă voie să producă trenuri cu trei sau patru vagoane, cu până la 220 de locuri. Săgeţile albastre electrice costă cel puţin 3,5 milioane de euro, cele disel pornesc de la 2,5 miliaone de euro. Trenurile care se vor produce la Cluj vor costa încă cât vrea clientul.

Primul tren s-ar putea produce în următorii doi ani. Unul dintre clienţi ar putea fi CFR Călători.

CFR are 64 de milioane de euro pentru trenuri noi. Dacă fabrica din Cluj vine cu o ofertă bună, noile trenuri ar putea fi chiar săgeţi albastre.

Nu e suficient să iei trenuri noi. Trebuie să repari şi liniile. Aproape jumătate dintre acestea necesită reparaţii urgente şi trenurile circulă cu viteză redusă, de la 160 de kilometri pe oră, uneori chiar şi la 50 de kilometri pe oră.

Trenurile Bombardier de mare capacitate vor fi fabricate la Cluj

Sursa: http://www.antena3.ro/romania/cluj-un-producator-roman-a-obtinut-licenta-pentru-a-produce-trenuri-bombardier-113341.html

HARGHITA. Ungurii isi bat joc de istoria noastra! UDMR finanteaza cu sute de mii de lei porti secuiesti in timp ce cetatile dacice sunt in paragina!

Singurul cotidian harghitean de limba romana, Informatia Harghitei, titreaza in numarul sau de azi:

Dacă porţile secuieşti sunt reabilitate, pentru cetăţile dacice este nevoie de o minune

Kelemen Hunor (foto), ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional: De cetăţile dacice trebuie să se ocupe autorităţile locale


Într-un interviu acordat ziarului nostru, Viorica Crişan, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei, spunea că la Jigodin şi, mai ales, la Mereşti se află cele mai spectaculoase cetăţi dacice descoperite pe teritoriul judeţului Harghita. Iar cea de la Mereşti, poate, ,,este una dintre cele mai bogate aşezări dacice care au fost cercetate până acum în interiorul Arcului Carpatic".

Tot despre aşezările dacice de pe teritoriul judeţului, Viorica Crişan (în 1986 a început săpăturile arheologice la Jigodin şi Mereşti) spunea că ,,avem fortificaţii numeroase. Sunt aşezări bogate şi cu descoperiri extrem de importante. Există, inclusiv, aspecte pe lângă aşezările propriu-zise, ale vieţii spirituale - gropi de cult, poate, mai puţin bogate aceste descoperiri, pentru că nu sunt cercetări ca în alte părţi". Iar despre descoperirile de la Mereşti, aceasta spunea că ,,pur şi simplu, Mereştiul, prin descoperirile de până acum, ar putea să se constituie într-o expoziţie de sit arheologic. Să umple câteva săli cu piesele care s-au descoperit acolo".

Între timp...

...porţile secuieşti sunt reabilitate, iar lucrări similare au început ori sunt pe cale de a începe şi la unele cetăţi maghiare din judeţ, cetăţile dacice din Harghita, dar în special cele din Covasna, se află în paragină şi pe cale de a fi acoperite pentru totdeauna de ţărână. Şi, din păcate, nici nu se prevede un viitor prea luminos pentru această bogăţie care datează dinainte de descălecarea lui Attila în Europa, dar mai ales cu mult înainte ca secuii să fi făcut prima poartă.

La Miercurea-Ciuc, întrebat ce soartă au cetăţile dacice de pe aceste meleaguri, deputatul UDMR de Harghita (şi ministru al Culturii şi Patrimoniului Naţional) Kelemen Hunor spunea: ,,După ce aceste cercetări se vor termina trebuie un management de cetăţeni, dar nu numai pentru aceste cetăţi, ci pentru tot ceea ce înseamnă descoperire arheologică [...] Nu există un management pentru tot ce înseamnă descoperiri arheologice care nu sunt duse în muzee, care sunt şi rămân în aer liber [...] Deci trebuie un proiect mare, mare, dar doar în colaborare cu autorităţile locale. Eu nu sunt de acord ca Ministerul Culturii sau orice altă instituţie centrală să se ocupe de aceste cetăţi sau cu orice altă descoperire arheologică. Pentru că nu poţi să administrezi din Bucureşti".

Cu alte cuvinte, soarta cetăţilor dacice de aici, în viziunea ministrului, stă în mâna autorităţilor locale. Autorităţi locale din Miercurea-Ciuc, Mereşti şi din cadrul Consiliului Judeţean, adică acele autorităţi locale care, cu aproape 20 de ani în urmă, pur şi simplu au dinamitat o aşezare dacică la Jigodin pentru a i se pierde urma. Acele autorităţi locale care consideră că judeţul Harghita este caracterizat numai prin simboluri maghiare şi secuieşti (a se vedea panourile cu simbolurile judeţului şi ale municipiului Miercurea-Ciuc realizate de către Consiliul Judeţean şi Primărie).

Având în vedere cele de mai sus, te întrebi ce minune trebuie să se întâmple ca autorităţile locale să fie interesante de asemenea bogăţie. Mai ales că, mai spunea Viorica Crişan, ,,ideal ar fi fost să se facă cercetări cât mai multe. Sunt atât de numeroase aşezările atestate prin descoperiri întâmplătoare, încât ceea ce noi am făcut este foarte puţin pentru cât ar mai fi de lucru".

Autor: LIVIU CÂMPEAN
Sursa: Informatia Harghitei

Apropos de dorul de munca : Un singur tigan angajat la bursele pentru etnia romă

Autor: Oana Crăciun in evz
La bursa dedicate romilor, organizată în şapte localităţi din patru judeţe anul acesta, au fost angajate opt persoane, însă una singură de etnie romă.

45 de patroni au venit cu aproape 260 de locuri de muncă la bursele organizate de stat pentru romi, anul acesta, în patru judeţe ale ţării, în localităţi cu populaţie aparţinând, preponderent acestei etnii. Asta, deşi Agenţia Naţională de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM) a chemat la eveniment aproape 350 de angajatori.

La burse s-au prezentat 385 de persoane, însă nu toate de etnie romă, aceasta fiind reprezentată la târguri de 313 persoane. Însă, după ce au tras linie, autorităţile au constatat că o singură persoană dintre cele opt angajate după bursă este de etnie romă, arată sinteza ANOFM privind stadiul realizării Programului de ocupare a forţei de muncă, la finele trimestrului III din 2010.

Rom angajat în comerţ

Domeniul unde a fost angajată persoana de etnie romă este „comerţul cu amănuntul, cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor”, potrivit ANOFM. Autorităţile au motivat organizarea acestor burse dedicate şomerilor de etnie romă „analizând cerinţele pieţei forţei de muncă şi pentru a oferi sprijin unor categorii defavorizate în vederea ocupării unui loc de muncă”.

În total, prin intermediul burselor locurilor de muncă organizate în primele nouă luni ale anului au fost angajate aproape 12.000 de persoane, cele mai multe, peste 10.000, în urma Bursei generale a locurilor de muncă, din 23 aprilie. Sursa :http://www.evz.ro/detalii/stiri/un-singur-rom-angajat-la-bursele-pentru-etnia-roma-911900.html

preluat de pe blogul senatorului Iulian Urban : http://www.urbaniulian.ro/2010/11/10/apropos-de-dorul-de-munca-un-singur-tigan-angajat-la-bursele-pentru-etnia-roma/

Preşedinţii de Consilii Judeţene şi primarii din “secuime” au făcut cerere pentru cetăţenia maghiară!

Luni dimineaţă, liderii celor trei judeţe din Secuime s-au înscris printre primii la consulatul maghiar din Miercurea Ciuc pe lista solicitanţilor cetăţeniei maghiare începând cu 1 ianuarie 2011. Lokodi Edit Emőke, preşedintele Consiliului Judeţean Mureş, Borboly Csaba, preşedintele Consiliului Judeţean Harghita şi Tamás Sándor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, respectiv edilii

„Nu am solicitat cetăţenia atunci când studiam la Budapesta, ci recurg la acest drept lucrând acasă, deoarece vreau să trăiesc ca cetăţean maghiar în Ţinutul Secuiesc la fel ca bunicii şi părinţii mei. Acesta e motivul pentru care solicit cetăţenia maghiară şi mă adresez tuturor secuilor să ni se alăture” – a spus preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamás Sándor.

„E un gest de mult aşteptat din partea statului maghiar, care semnalează că şi părţile naţiunii dincolo de hotare aparţin naţiunii maghiare. Cetăţenia maghiară este simbolul apartenenţei la comunitatea maghiară, acesta este motivul pentru care voi solicita cetăţenia maghiară în luna ianuarie” – a declarat preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Borboly Csaba.

„E un pas mic pentru noi oameni, dar un pas mare pentru Ţinutul Secuiesc” – a afirmat Ráduly Róbert Kálmán, primarul din Miercurea Ciuc despre cetăţenia maghiară, parafrazându-l pe cosmonautul Neil Armstrong care a păşit pentru prima dată pe Lună.

Liderii din Ţinutul Secuiesc au semnalat şi mai devreme că vor solicita printre primii cetăţenia maghiară, dacă se va vota norma de drept aferentă. „A fost evident din prima clipă că voi solicita cetăţenia maghiară, dar nu ca să-mi părăsesc ţinutul natal, ci pentru că-mi place să fiu maghiar, pentru că aşa am sentimentul că noi maghiarii suntem una şi aceeaşi naţiune oriunde în lume” – a subliniat primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Árpád András.

La consulatul Republicii Ungare din Miercurea Ciuc solicitanţii vor fi primiţi doar pe baza înscrierii personale sau pe baza programării prealabile prin telefon evitând astfel cozile lungi.

Sursa: NapocaNews

Marea Moartă de la Slatina, sat romanesc in Ucraina

Nu toată lumea are posibilitatea să viziteze Marea Moartă. Este prea departe şi prea scump. Dar există alte locuri, poate nu chiar atât de frumoase precum cele de lângă Marea Moartă, dar la fel de vindecătoare. La frontiera ucraineano-română, în orăşelul Slatina (Solotvino în ucraineană) există un lac, Kunigunda. Efectele apei sărate de aici nu sunt cu nimic mai slabe decât a celei din Marea Moartă.

Kunigunda este un cuvânt care provine din germană şi se pronunţă cu accentual pe al doilea “u”. Aşa a chemat-o pe regina germană, soţia cneazului Kievului, Iaropolka. În cinstea ei, mai târziu a fost numită una dintre minele locale de sare, a cărei soartă a fost destul de dramatică - în 1902, mina s-a prăbuşit la 20 m adâncime, iar pe acel loc s-a format lacul Kunigunda.

La Slatina se poate de ajuns parcurgând următorul traseu:

* De la Bucureşti se poate merge cu trenul până la Sighet, iar de acolo, trecând frontiera pe Podul Istoric, în 10 minute ajungi la Slatina. Asta în cazul în care Podul Istoric este deschis(momentan este închis);

* Se mai poate trece pe la vama Halmeu-Diakovo(Halmeu este în apropiere de Satu Mare), iar de acolo, de la vamă, de pe partea ucraineană trebuie de urmat traseul Vinohradiv-Tiaciv-Hust-Apşa de Jos-Slatina

* Sau de la Suceava până la Cernăuţi, de unde aveţi transport direct spre Slatina

La Slatina majoritatea locuitorilo sunt români, dar întâlneşti aici şi maghiari sau ucraineni. Este un orăşel multilingvist, aici se vorbeşte româna, maghiara, ucraineana, rusa. Localnicii ştiu foarte bine toate aceste limbi, aşa că nu au probleme în ceea ce priveşte comunicarea cu turiştii.

Cel mai potrivit anotimp pentru a vizita Slatina este vara, când localitatea este plină de turiştii veniţi atât din întreg spaţiul ex-sovietic, cât şi din Uniunea Europeană. Slătinencele frumoase, obiceiurile şi sărbătorile localnicilor sunt întotdeauna o minune pentru cei din “afară”. Oamenii sunt primitori, deschişi, dornici de a-ţi povesti file din viaţa lor mai mult sau mai puţin frumoasă.

Sursa: http://dincolodetisa.blogspot.com/2008/05/marea-moart-de-la-slatina.html