micul dictator arata fata adevarata a unor politruci cum ar fi: Laszlo Borbely, Gyorgy Ervin, Emil hop poc Boc, Marcel Hoara (Bocul de la Gorj, pixuletele topi-top, ciumpilica-tiriplica, politicianul de matineu), Attila Korodi, Livache Negoita, George Scripcaru, Raduly Robert, Antal Arpad, Sorin Oprescu, Virginia Stefanica, Nicolae Nemirschi, Radu Mazare etc

miercuri, 30 decembrie 2009

Ziarul Tricolorul: Trocul Vasile Blaga-Emil Boc cu Attila Verestoy-Marko Bela

Trocul Vasile Blaga-Emil Boc cu Attila Verestoy-Marko Bela

De ION TELEANU

A trece pădurile României, ca şi hergheliile Romsilva, la ministerul condus de UDMR echivalează cu a pune lupul paznic la stînă. Verestoy e considerat de presă artizanul tăierilor ilegale de fond forestier din Harghita şi Covasna. UDMR a cerut retrocedarea a 56.000 de ha către familiile grofilor Banfy si Kemeny.

Trecerea pădurilor de la Ministerul Agriculturii la cel al Mediului este un aranjament între prietenii şi vecinii Attila Verestoy şi Vasile Blaga, pe care urmează să-l legalizeze, în perioada următoare, premierul Emil Boc. Miza acestui aranjament vizează preluarea controlului total asupra pădurilor de către baronii UDMR şi, în mod special, a hergheliilor de cai - cu tot cu terenuri - aflate în ograda Romsilva. Un punct extrem de sensibil în acest aranjament l-a reprezentat promisiunea PD-L de a retroceda, "la foc automat", moştenitorilor grofilor Banfy şi Kemeny a peste 56.000 ha din pădurile mureşene. Cît despre Attila Verestoy, presa a dezvăluit, în numeroase rînduri, că el este artizanul tăierilor ilegale şi masive de fond forestier din judeţele Harghita şi Covasna. În acest context, trecerea pădurilor de pe întreg teritoriul României la ministerul condus de UDMR, ca şi a hergheliilor, echivalează cu a pune lupul paznic la stînă.
Această retrocedare a stîrnit, în ultimii ani, o serie de controverse întrucît miza este enormă dacă ţinem cont că urmaşii foştilor grofi vor să intre în posesia celor mai bune păduri de pe raza judeţului Mureş. La ora actuală, cele 56.000 ha rîvnite de urmaşii celor doi grofi valorează foarte mult, întrucît pădurea, aflată pe raza Direcţiei Silvice Mureş, are numeroase cabane şi cantoane silvice bine puse la punct. Experţii silvici, consultaţi de AIM, au estimat că valoarea celor 56.000 ha de pădure revendicate de urmaşii grofilor depăşeşte 200 de milioane de euro. Surse din cadrul PD-L au precizat, pentru AIM, că trecerea pădurilor de la Ministerul Agriculturii la cel al Mediului a fost condiţionată de sprijinirea în instanţă a retrocedării urgente a pădurilor revendicate de moştenitorii celor doi grofi maghiari.
Trebuie precizat următorul aspect: Comisia Judeţeană Mureş de aplicare a legilor de reconstituire a dreptului de proprietate a terenurilor agricole şi forestiere le-a respins solicitarea moştenitorilor celor doi grofi la finele lui 2006, considerînd că bunurile nobililor unguri colaboraţionişti cu Germania hitleristă au fost confiscate de Statul Român înainte de instaurarea comunismului.
Expropriere prin Decret semnat de Regele Mihai
Familiile celor doi grofi au fost deposedate de proprietăţile lor potrivit Legii 91 din 9 februarie 1945, privind înfiinţarea Casei de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice (CASBI). "Legea se referă la cei care au colaborat, ori s-au retras o dată cu armatele hitleriste de ocupaţie", a precizat, în urmă cu 2 ani, pentru un ziar local, Liviu Boar, director al Arhivelor Statului Mureş. Legea 91 a fost adoptată ca urmare a articolului 8 al Convenţiei de Armistiţiu din 12 septembrie 1944, încheiată între România şi Aliaţi împotriva Germaniei. "România a fost obligată să conserve bunurile tuturor supuşilor inamici germani şi unguri. Chiar înainte de această Convenţie, România luase oarecare măsuri pentru blocarea bunurilor inamice", se arată în Legea 91. Totodată, potrivit decretului semnat de Regele Mihai, CASBI a fost pusă sub autoritatea tutelară a Ministerului Finanţelor. "Pentru atingerea scopului, acestei Case i s-au conferit toate drepturile necesare pentru numirea şi revocarea sechestrelor, pentru verificarea gestiunilor lor", mai spune Legea 91. Aceste prevederi evidenţiază faptul că rolul CASBI nu a fost doar unul de administrare a bunurilor inamicilor, ci şi de expropriere şi sechestrare a proprietăţilor acestora.
Aprobare tacită eşuată
UDMR a încercat, în 2006, să treacă prin Parlament un proiect de lege care se referea, în mod special, la restituirea bunurilor preluate în 1945 de Casa de Administrare şi Supraveghere a Bunurilor Inamice. Proiectul a fost respins în primăvara anului trecut, atît la Camera Deputaţilor, cît şi la Senat. Era cît pe ce ca acest proiect să fie adoptat prin aprobare tacită. Iniţiatorul, senatorul Valentin Zoltan Puskas, a recunoscut faptul că Legea 247/2005 nu se poate aplica şi grofilor trecuţi pe lista CASBI, fiind în asentiment cu decizia luată de Comisia Judeţeană Mureş.
Aranjamentele UDMR-PD-L
Acum, prin intrarea la guvernare a UDMR alături de PD-L, baronii maghiari Attila Verestoy şi Marko Bela l-au înscăunat la şefia Ministerului Mediului pe "rechinul" Laszlo Borbely. Mai mult, liderii maghiari au cerut PD-L-ului să instaleze, în perioada următoare, un prefect UDMR în judeţul Mureş şi, totodată, la şefia Direcţiei Silvice Mureş să fie numit un director propus de Marko Bela. Astfel, prin aceste două numiri, se va repune pe tapet retrocedarea celor 56.000 ha de pădure către moştenitorii celor doi grofi, iar şansele de cîştig sînt acum de 100%, pentru că liderii PD-L Vasile Blaga şi Emil Boc vor face toate "diligenţele" ca să fie îndeplinite toate poftele prietenilor Marko Bela şi Attila Verestoy.

Trimite pe email articolul

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu