Ardealul pământ românesc (XCV)

Autor:

prof. Vasile Stancu

Uneltiri maghiare

„În perspectiva istoriei, metodele pe care le foloseau ungurii, pentru a înăbuşi glasul Transilvaniei, ne apar mai odioase încă. De unde la alegerile libere din 1863 ungurii nu reuşiseră a se plasa decât în minoritate, de data aceasta ei îşi confecţionară majorităţi masive, menite să exprime cel mult voinţa ungurilor din Transilvania, dar nu însă, şi a Transilvaniei însăşi. În noua Dietă, românilor - care reprezentau sufl etul însuşi al Transilvaniei - le-au fost rezervate doar 34 locuri de deputat.
În zadar protesta Şaguna în numele milioanelor de români ardeleni, împotriva violentării manifeste a voinţei Transilvaniei. Evenimentele externe precipitându- se, şi Austria suferind înfrângere după înfrângere (Koniggratz - Sadova), împăratul a fost nevoit să cedeze presiunilor maghiare pentru a salva unitatea Monarhiei, iar Dieta din Cluj a votat din nou uniunea Transilvaniei cu Ungaria, la 25 decembrie 1865. Împăratul, în urma acestui vot, prorogă Dieta, membrii ei urmând să participe de acum înainte la Dieta ungară de la Budapesta. Maurul îşi făcuse datoria, maurul putea să plece...!
În 1867, clica maghiară de la Curte îşi multiplică presiunile asupra împăratului şi acesta, volens nolens, se hotărăşte să revoce toate legile liberale pe care le votase Dieta din Sibiu.
În felul acesta, românii transilvăneni, care, după lupte dârze purtate timp de secole împotriva unui duşman neînduplecat, reuşiseră să-şi recapete libertatea, căzură din nou în sclavia milenară.
„Cupa (libertăţii) - spune Seton- Watson - a fost aruncată la pământ chiar în clipa în care ea atingea buzele românilor.”
Fără îndoială că printre argumentele pe care ungurii le-au susţinut în faţa împăratului, spre a-i smulge decretul de anulare a legilor de emancipare a românilor transilvăneni, a fost şi acela al pericolului pentru monarhie al realizării unei Daco-Românii în cadrul Daciei de odinioară.”
Sursa: http://www.condeiulardelean.ro/articol/ardealul-pamant-romanesc-xcv