“Ţinutul Secuiesc – ţară-mamă interioară”. Proiectul UDMR “Diaspora”. Ziaristi Online publica noi dovezi ale extremismului maghiar de partid si de sta

“Ţinutul Secuiesc – ţară-mamă interioară”. Proiectul UDMR “Diaspora”. Ziaristi Online publica noi dovezi ale extremismului maghiar de partid si stat

---

“Ţinutul Secuiesc trebuie să contribuie, în calitate de ţară-mamă interioară, la menţinerea conştiinţei identităţii maghiarimii din diasporă” – Demeter Laszlo

Proiectul UDMR „Diaspora”

Sinteză documentară

Centrul European de Studii Covasna – Harghita a întocmit sinteza documentară în care este prezentat proiectul UDMR „Diaspora”. Potrivit proiectului, „Ţinutul Secuiesc” în calitatea sa de „ţară mamă interioară” pentru maghiarii din „diasporă” (adică cetăţenii români de etnie maghiară din celelalte judeţe ale Transilvaniei), are datoria sprijinirii „menţinerii identităţii maghiarilor” din aceste judeţe.

În prima parte sunt redate hotărârile Consiliului Judeţean Covasna prin care a fost asigurată finanţarea acţiunilor destinate sprijinirii comunităţilor maghiare din jud. Hunedoara, în anul 2010. După evaluarea rezultatelor obţinute, pentru anul 2011, Consiliul Judeţean Covasna a hotărât extinderea finanţării pentru sprijinirea comunităţilor maghiare din judeţele Alba şi Sibiu.

În partea a doua este prezentată o sinteză a ecourilor proiectului menţionat în mass-media maghiară.

În final, este reprodusă solicitarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi a Asociaţiei „Ţara Iancului – Iubirea Mea”, din Deva, adresată Consiliului Judeţean Covasna prin care se cere ca pe bază de reciprocitate, în cadrulprogramelor de parteneriat stabilite între Centrele de Cultură ale judeţelor Hunedoara, Alba şi Sibiu şi cel al judeţului Covasna, să se prevadă susţinerea realizării unor programe în domeniul cultural, educativ, ştiinţific, şi în comunităţile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.

I. Proiectul UDMR “Diaspora” – Hotărâri şi convenţii ale Consiliului Judeţean Covasna

Continuarea la Ziaristi Online

Cititi si: Asociatiile Noi Romanii si Civic Media ii cer presedintelui Traian Basescu si premierului Emil Boc “indepartarea neintarziata” a lui Kelemen Hunor

Ziua de Cluj: Universitari şi academicieni cer repunerea plăcuţei lui Nicolae Iorga pe statuia lui Matei Corvin

Mai mulţi academicieni şi universitari din Cluj şi din Iaşi au semnat o cerere înaintată Primăriei din Cluj-Napoca, în care cer repunerea pe soclul statuii lui Matei Corvin (foto) a textului istoricului Nicolae Iorga, demontat la începutul renovării grupului statuar şi care nu a mai fost montat după inaugurare.

"Acest text a făcut parte din chiar istoria monumentului şi a mentalului colectiv al Clujului", spun semnatarii cererii. Aceştia argumentează şi cu faptul că aplicarea pe soclu a textului a fost urmarea protestului intelectualităţii române clujene interbelice faţă de mesajul din 1902, în care steagul Moldovei a fost înclinat la picioarele statuii regelui Matei Corvin. "Solicităm Primăriei şi Consiliului Local al municipiului Cluj-Napoca să întreprindă toate demersurile necesare, în limita atribuţiunilor legale şi cu responsabilitate faţă de memoria înaintaşilor, pentru reamplasarea pe soclul monumentului a textului marelui Nicolae Iorga. (...) Solicitarea noastră nu se vrea decât o punte de legătură, respect şi reciprocă preţuire între două culturi şi popoare, reprezentate atât de bine de marea personalitate a regelui Matei Corvin.

Integral in Ziua de Cluj

preluat din blog dan tanasa

StiriCovasna.blogspot.com: ASOCIATIA "NOI ROMANII" condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul "Zilelor Sfantu Gheorghe"

ASOCIATIA "NOI ROMANII" condamna atitudinea primarului Antal Arpad, organizatorul "Zilelor Sfantu Gheorghe", promotorul extremistilor

COMUNICAT DE PRESA

Csibi Barna si Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate (HVIM) au comercializat materiale de propaganda antiromaneasca si iredentist – sovina cu acordul primarului din Sfantu Gheorghe, UDMR-istul Antal Arpad

Asociatia “NOI ROMANII” condamna cu fermitate gestul organizatorilor “Zilelor municipiului Sfantu Gheorghe” de a permite amplasarea de standuri decatre organizatii extremiste maghiare care expun materiale de propagandaantiromaneasca si iredentist – sovina. Chiar daca presa a furnizat informatii cu referire doar la standul liderului “Plutonului Secuiesc” Csibi Barna, datorita notorietatii acestuia, intre standurile amplasate la manifestare au putut fi observate si cele ale altor organizatii extremiste maghiare precum HVIM – Miscarea Tinerilor din cele 64 de comitate (n.n. ale Ungariei Mari – Miscare interzia in Slovacia, Serbia si alte state) – care expun in centrul municipiului Sfantu Gheorghe materiale cu acelasi mesaj iredentist si antiromanesc.

Prin autorizarea amplasarii acestora, prin multitudinea de drapele ale Ungariei arborate peste tot in municipiul Sfantu Gheorghe, prin faptul ca la multe standuri singura limba utilizata pe afisaje este maghiara, prin faptul ca pe toate publicatiile, afisele si banerele oficiale textele in limba romana au caractere mai mici si sunt amplasate sub textele in limba maghiară, nerespectandu-se reglementarile legale in vigoare, manifestarea de sarbatorire a 550 de ani de atestare documentara a municipiului Sfantu Gheorghe, care ar fi trebuit sa fie a tuturor locuitorilor indiferent de nationalitate sau etnie, s-a transformat intr-o manifestare de propaganda antiromaneasca, patronata de Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) si Partidul Civic Maghiar (PCM).

Solicitam filialelor tuturor partidelor romanesti din judetul Covasna si in special organizatiilor lor din municipiul Sfantu Gheorghe sa se delimiteze public de organizatori – Primaria Sfantu Gheorghe (condusa de UDMR-istul Antal Arpad) – si sa condamne componenta de propaganda antiromaneasca a acestei manifestari. Adresam aceasta solicitare in mod expres domnului Madalin Guruinanu, presedintele PNL Sfantu Gheorghe, reprezentantul roman in comitetul de organizare.

Asociatia “NOI ROMANII”, cu aceeasi fermitate, condamna totodata si tolerarea acestor nelegalitati si provocari antistatale de catre autoritatile statului din judetul Covasna – Prefectul judetului Covasna, Gyorgy Ervin, si seful Inspectoratului Judetean de Politie Covasna, comisar sef dr. Ioan Aron, care din lasitate sau complicitate nu au dispus nicio masura concreta pentru ca aceste ilegalitati să nu aibă loc.

Avand in vedere ca in repetate randuri prefectul Ervin Gyorgy si subprefectul Ionascu Valentin au dat dovada de complicitate, prin omisiunea de a-si indeplini sarcinile din fisa postului in cazul unor ilegalitati flagrante de acest tip si nu numai, solicitam Ministrului Administratiei si Internelor verificarea tuturor aspectelor la care am facut trimitere anterior si demiterea celor doi inalti functionari publici. Prin atitudinea sa actualul prefect promovează ura interetnică, nu o atenueaza asa cum ar fi normal.

Biroul de presa
08 mai 2011
Asociatia „NOI ROMÂNII”
Adresa de corespondenta: Str. Unirii, nr. 3,bl.9, sc.G, ap.10, oras Covasna, 525200, Judetul Covasna, tel.0743150500, e-mail: office@noiromanii.ro

Sursa: http://stiricovasna.blogspot.com/

EXCLUSIV TANASADAN.BLOGSPOT. FOTO. Dat afara de ANAF, Csibi Barna comercializeaza, la Sfantu Gheorghe, cu acordul primarului UDMR Antal Arpad, tricour

EXCLUSIV TANASADAN.BLOGSPOT. FOTO. Dat afara de ANAF, Csibi Barna comercializeaza, la Sfantu Gheorghe, cu acordul primarului UDMR Antal Arpad, tricouri cu harta Romaniei ciuntita!

Uniunea Democrata Maghiara din Romania (UDMR) nu doar ca nu s-a dezis categoric de extremistul Csibi Barna, dar ii si ofera spatiul public pentru a se manifesta in continuare. Astfel, in aceste zile, Csibi Barna se afla la Sfantu Gheorghe, acolo unde in acest weekend se sarbatoresc zilele orasului, pentru a-si comercializa recuzita iredentist-sovina.

Tricoul cu mesaj iredentist "inventat" de extremistul Csibi Barna se vinde la liber sub ochii nepasatori ai autoritatilor statului la festivalul "Zilelor Sfantu Gheorghe - 550 de ani de atestare documentara".
Prezentat in premiara de extremistul Csibi Barna la Universitatea de Vara a maghiarimii organizata la Tusnad , tricoul cu mesaj iredentist se poate achizitiona fara probleme, pentru ca autoritatile statului dorm ca de obicei, de la una din tabarele din Sfantu Gheorghe careia Primaria i-a concesionat un spatiu in centrul municipiului cu ocazia Zilelor Sfantu Gheorghe.
Primaria condusa de UDMR-istul Antal Arpad nu a avut nicio problema sa concesioneze adeptilor lui Csibi Barna un spatiu in care sa promoveze iredentismul la o festivitate publica organizata de o autoitate publica din Romania. Nici institutiile statului, altele decat cele cu conducatori UDMR, nu se lasa mai prejos si se fac ca nu vad asemenea situatii pentru care intr-o tara normala taraba ar fi fost inchisa de indata, marfa iredentista confiscata si extremistii comercianti de ocazie saltati. Tot la fel au trecut cu vederea purtarea in prezenta presedintelui Basescu a aceluiasi tricou la Tusnad, de catre Csibi Barna. Ce s-a intamplat dupa aceea stim cu totii.

Foto: Csibi Barna, cu capul plecat, azi la Sfantu Gheorghe!

Sursa: blog Dan Tanasa

nesimtire pe bani publici - Saptamana Financiara: Culmea „notorietăţii”: blogul Andreei Paul Vass apare într-un important document oficial al României

de Dorin Deac in News pe 5 Mai 2011

Foto

Deşi greu de imaginat, unul dintre principalele documente de politici publice ale României este condimentat cu o trimitere la blogul doamnei Andreea Paul Vass, consiliera premierului Emil Boc. Este vorba despre Programul Naţional de Reformă, prin care se implementează Strategia Europa 2020, document care a fost aprobat deja de guvern pe 29 aprilie şi trimis la Comisia Europeană. Strategia Europa 2020 continuă Strategia Lisabona prin care Comisarii europeni avizează aceste programe naţionale şi fac recomandări ţărilor membre.

Nu e sigur cât de bine vor fi implementate reformele locale sau dacă vor fi pe placul Comisiei Europene. Este foarte probabil însă ca poza doamnei consilier să fie pe placul comisarilor europeni, poză care poate fi accesată studiind Programul Naţional de reformă (subliniem, document oficial).

În acest document, adoptat de curând guvern prin memorandum şi trimis Comisiei Europene pentru recomandări, la partea cu Înfiinţarea Consiliului Naţional de Competitivitate din Anexa documentului apare o notă. Nota de subsol (anexa Programului Naţional de Reformă, pagina 150) nu este altceva decât o trimitere spre blogul doamnei consilier, în care se aminteşte cu această ocazie că propuneri legate de înfiinţarea Consiliului au fost făcute şi de domnia sa încă din 2008 (vezi foto 2).

Merită amintit aici şi faptul că doamna Paul Vass şi-a propus ca ţintă pe termen lung, conform informaţiilor din presă, să ajungă comisar european. Un prim pas a fost făcut deja în acest sens, prin blogul personal, care va putea fi accesat de comisarii europeni.

UPDATE: După publicarea articolului de faţă, nota de subsol a fost retrasă din document.

Sursa: http://www.sfin.ro/articol_23153/culmea_%E2%80%9Enotorietatii%E2%80%9D_blogul_andreei_paul_vass_apare_intr-un_important_document_oficial_al_romaniei.html

Profesorul Dinu Giurescu: Romanii au fost “taiati” din manualele de istorie ca să se piardă identitatea naţională. UDMR transeaza Romania. INTERVIU

Profesorul Dinu Giurescu: Romanii au fost “taiati” din manualele de istorie ca să se piardă identitatea naţională. UDMR transeaza Romania. INTERVIU. “Sa ne batem si cu spatele la zid”. VIDEO

---

În 10 februarie recent, „pe neobservate”, aşa cum îşi doreşte Marko Bela, senatorii Puterii au lăsat să treacă pe sub nasul Opoziţiei proiectul legii unei noi regionalizări a României, pus în operă de UDMR. Fără e explica de ce actualele opt regiuni de dezvoltare nu sunt bune, fără nici o presiune din partea UE şi aparent fără nici o logică, liderii udemerişti au continuat practicarea a ceea ce ştiu ei cel mai bine: şantajul.

Din confruntarea cu partidele româneşti ahtiate după putere, astăzi, ca şi ieri şi alaltăieri, organizaţia cu rol de partid etnic a ieşit întotdeauna învingătoare. Pas cu pas, urmărindu-şi programul şi „viziunea” pe termen lung, UDMR a şantajat tot ce se putea, a obţinut tot ce şi-a dorit, a aplicat întregul „arsenal istoric” al gherilei etno-centriste, separatiste, autonomiste. Cu o doză uriaşă de aroganţă şi sfidare, liderii aşa-zişi „europeni” ai maghiarimii din România au avut curajul să propună guvernanţilor de la Bucureşti refacerea hărţii tragice din 1940, când pumnalul horthysto-hitleristo-mussolinian a fost înfipt în trupul Transilvaniei. Cum această sfidare nu e de ajuns pentru îndeplinirea planurilor autonomiste, UDMR face presiuni asupra guvernanţilor să treacă, în paralel, şi Legea Minorităţilor prin asumarea răspunderii guvernului – metoda prin care guvernul Boc a dăruit de curând liderilor udemerişti istoria şi geografia în limba maghiară, precum şi o întinsă listă cu discriminări pozitive în învăţământ. În acest mod, şefii celei mai însemnate minorităţi etnice din România obţin supra-drepturi orientate făţiş spre separatism etnic şi chiar spre anularea de facto a unirii Transilvaniei cu Tara Mamă. Ne aflăm, practic, în stare de „alarmă la vedere”, cum se spune în aviaţie, deoarece UDMR nu mai face nici măcar un minim de efort pentru a-şi masca intenţiile. În acest context, de o gravitate extremă pentru destinul statului naţional unitar român, am considerat necesar să aflăm opinia unuia dintre marii istorici de la Academie, profesorul Dinu C. Giurescu.

„Potrivit Legii Educaţiei, 92% dintre elevii români au mai puţine drepturi decât 8% dintre elevii minorităţilor”

- „Repetabila alianţă” dintre UDMR şi partidele care s-au perindat până acum la putere, împlineşte, azi-mâine, 20 de ani. Cum vedeţi, domnule profesor, această evoluţie?

- După 1990, minorităţile etnice, indiferent de numărul lor, au obţinut un statut extrem de generos, având, printre altele, reprezentanţi în parlament în mod automat. Se detaşează la mare distanţă maghiarii, conduşi de UDMR – o entitate cu un statut nedefinit: nici partid politic, nici organizaţie neguvernamentală. Nu contează însă dacă este sau nu partid politic. Interesant este să urmărim ce a obţinut UDMR participând la toate legislaturile şi aproape la toate guvernele. Vă spun de pe acum: nu am nimic împotrivă dacă UDMR participă la guvernul central; ei au oameni bine pregătiţi, trebuie să recunoaştem, iar mulţi din generaţia mai bătrână, nu din cea tânără, vorbesc bine româneşte. Ca urmare, pot să aibă o contribuţie pozitivă la gospodărirea treburilor ţării. Unde încep lucrurile să se strice este acolo unde această organizaţie încearcă să obţină mai multe drepturi decât marea majoritate a românilor. O să mă refer la un domeniu pe care îl cunosc mai bine: Legea Educaţiei. Această lege îi împarte pe şcolari în două mari categorii: 92% din elevii români de şcoală generală şi liceu au mai puţine drepturi decât 8% din elevii minorităţilor. Foarte bine că tineretul minoritar are drepturi multe, dar vreau ca aceleaşi drepturi să fie extinse şi asupra românilor. Atunci suntem de acord. Dar ca majoritatea să fie discriminată negativ în favoarea minorităţii e un lucru pe care nu-l înţeleg. Nu înţeleg cum o şcoală cu numai 5-6 elevi maghiari continuă să funcţioneze, în timp ce o şcoală cu 10-15 elevi români se închide. Cea dintâi capătă personalitate juridică, în timp ce a doua nu. O anomalie! O lege foarte greu de înţeles. Al doilea exemplu: niciunul dintre cele 23 de „principii directoare” ale legii nu face trimitere la necesitatea cunoaşterii istoriei, creaţiei şi civilizaţiei româneşti. În schimb, când e vorba de minoritari, se spune explicit că trebuie să cunoască istoria, tradiţiile, civilizaţia comunităţii respective. De acord să cunoască ei, dar de ce nu şi noi? Mai mult, istoria este acceptată ca materie a „bacalaureatului naţional” numai la clasele umaniste, iar manualul de clasa a XII-a nu se mai numeşte „Istoria românilor”, ci, simplu, „Istorie”. Cui îi e ruşine de istoria românilor? Curioasă scăpare…

- De ce credeţi că i-au tăiat pe „români” din titlul manualului?

- Ca să se piardă identitatea naţională a românilor. O spun cu toată seriozitatea, cu deplină răspundere: mai multe fapte asemănătoare merg către acest scop. Tineretul să nu mai aibă conştiinţa apartenenţei la un neam. Să fie un tineret de ăsta, euro-atlantic, axat pe valori precum mall-uri, vacanţe, călătorii, braking news, vibe radio etc. Pentru minorităţi, vom avea însă manuale diferite, în limbile lor materne. În acest caz mă întreb de ce? Credeţi c­-o să cunoască mai bine istoria şi geografia României, dacă le-o traducem în maghiară sau germană? Mi se pare extrem de stranie această prevedere. Dacă vorbim, în context, de Tirolul austriac, atât de des invocat de UDMR, cred că germanii din Italia (din Tirol) ar fi foarte miraţi dacă, într-o zi, li s-ar spune că vor învăţa istoria Italiei în limba germană, şi nu în italiană, cum se întâmplă în prezent. Ar fi uimiţi să audă că limba italiană, limba statului în care trăiesc, le este predată ca limbă străină, cum se întâmplă cu limba română în şcolile maghiare de la noi. Am senzaţia că toate aceste revendicări ale UDMR, satisfăcute „la moment” de majoritatea românească şantajabilă, tind la o separare completă a minorităţii maghiare de majoritatea românească: „Nu mai vreau să am de a face cu dumneata! Nici în educaţie, nici teritorial, nici ca simboluri, nimic. Să ne separăm!” Bine, dar totuşi trăim într-un stat care are graniţe recunoscute internaţional, un stat naţional ce vine din istorie, sunt realităţi pe care nu le putem nega… „Ei, bine: noi vrem separare!” Aici mergem… Si-mi pun întrebarea: domnilor de la UDMR, doriţi ca această separare, să-i zicem culturală, să ducă la o separare teritorială? Întrebare retorică, se înţelege…

„În viziunea UDMR judeţele ar urma să dispară”

- Prin Senat a trecut o lege hoţească, prin care UDMR urmăreşte să-şi decupeze din România propria ţară, mergând pe graniţele trasate în 1940 de criminalii de război Horthy Miklos, Benito Mussolini şi Adolf Hitler. Cât este de grav acest lucru, domnule academician?

- Pornind de la Regulamentul Parlamentului European şi al Consiliului European, Guvenul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională, stabilind opt regiuni de dezvoltare şi păstrând împărţirea pe judeţe. În 2009, senatorii şi deputaţii UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004″. Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent. Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită. De notat că denumirea de „judeţ” nu apare nicăieri în propunerea UDMR, ceea ce înseamnă că judeţele ar urma să dispară. Mai mult, cele 16 regiuni de dezvoltare reprezintă o fază intermediară, cu o durată de 3 ani, spre cele cinci macroregiuni, obligatorii, speră UDMR, din 2013. Desfiinţarea judeţelor ar fi un unicum în Uniunea Europeană, unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, în toate ţările. Între cele 16 proiectate regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”, fiind astfel reconstituită teritorial, pe baze etnice, fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958. Insă aspectul cel mai grav existent în propunerea UDMR priveşte Macroregiunea de nord, trasată pe aceeaşi graniţă cu cea atribuită Ungariei prin „arbitrajul” puterilor Axei din august 1940. Să fie o simplă coincidenţă? De ce n-au redesenat graniţele din 1916, că tot acelaşi lucru ar fi fost? Coroborată cu Legea Statutului Minorităţilor şi cu Legea Educaţiei, regionalizarea „marca UDMR” urmăreşte clar desprinderea părţii de nord şi nord-vest a Transilvaniei, cu o suprafaţă de peste 50.000 de kilometri patraţi, de sub suveranitatea statului român. Cred însă că nu se va ajunge aici dacă românii vor reacţiona pentru apărarea individualităţii şi drepturilor lor, respectând în acelaşi timp toate preceptele UE.

„Nu este prea complicat să se constituie un pe teritoriul unui stat european”

- Care ar putea fi urmările manevrelor udemeriste?

- Evenimente relativ recente (vezi fosta Iugoslavie) au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un „nou stat” pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-mediei internaţionale. Este un posibil precedent care, adaptat, poate fi invocat şi pus în practică şi în România. Anume o detaşare de facto, prin regionalizare şi mijloace economice (investiţii mari) menite să arate tuturor locuitorilor avantajele noii împărţiri teritoriale.

- Cum a fost posibil ca Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

- Printr-o manevră iniţiată de liderul majorităţii PDL din Senat. Fapt e că o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional şi care priveşte destinul a milioane de cetăţeni români. Până şi regimul comunist a fost mai… democratic la acest capitol decât autorităţile actuale. Când Ceauşescu a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioanele şi regiunile de tip sovietic, propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe, Brăila şi Galaţi, în locul unuia singur, cum doreau iniţial tovarăşii. Asta a fost atunci. Dar e posibil oare ca, într-un sistem cu mai multe partide şi presă liberă, constituirea unor noi regiuni de dezvoltare, cu consecinţe ce pot duce foarte departe, să treacă pe tăcute, pe furiş, ascunsă cu totul opiniei publice?! Ne întrebăm pe bună dreptate: doreşte actuala majoritate parlamentară – PDL, UDMR, UNPR şi minorităţi – să destrame teritorial România?

Ion LONGIN POPESCU

Preluare din revista “Formula AS”
Reprodus si de Cotidianul.ro

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei! Declaratia de avere a lui Para pe 2010 lipseste de pe pagina de internet a ministerului, desi termenul legal e depasit de mult!

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Mediului si Padurilor, UDMR-istul Lorant Para (foto), secretar general adjunct in cadrul MMP, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei din salarii si indemnizatii in consilii de administratie Desi termenul legal pentru depunerea declaratiilor de avere pe 2010 e depasit de mult timp, declaratia de avere a lui Para nu apare pe pagina de internet a ministerului.

Lorant Para Avere

Sursa declaratie de avere aici.

Cum să faci cadou o licitaţie: Negoiţă a pus deoparte 1,5 milioane de lei pentru BGS

Cristina Macuc

Chiar dacă licitația pentru paza și protecția parcurilor din Sectorul 3 se va desfășura abia în aprilie, numele câștigătorului poate fi ghicit de pe acum.

1Share

Prin condițiile impuse în caietul de sarcini, respectiv dotarea firmei de pază cu serviciu de ambulanță și acțiune în caz de calamități naturale inclusiv cu ATV, cercul firmelor declarate elegibile s-ar restrânge la una singură: BGS. Firma “de casă” a primarului Negoiță a obținut contracte publice și în ultimii patru ani pentru supravegherea școlilor, a spitalelor și a altor instituții publice, unele chiar fără licitație.

Potrivit anunțului de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pentru paza parcurilor A.I.Cuza, Titan, Titanii, Pantelimon și Ghe. Petrascu din Sectorul 3, Direcția Parcurilor din subordinea primarului PDL – Liviu Negoiță este dispusă să plătească 1,53 milioane lei, timp de opt luni. Asta în condițiile în care, în atribuțiile Poliției Locale – instituție aflată tot sub tutela Consiliului Local Sector 3, intră și supravegherea spațiilor publice, așa cum sunt parcurile.

Doar BGS răspunde tuturor cerințelor Direcției Parcurilor Sector 3

Conform documentului electronic, licitația pentru desemnarea firmei câștigătoare urmează să se desfășoare la mijlocul lunii aprilie. Cu toate acestea, se poate ghici cu ușurință de pe acum cine va fi declarat eligibil, în condițiile în care în caietul de sarcini se precizează faptul că societatea de pază trebuie să asigure și servicii medicale de urgență și acțiune în caz de dezastre pe raza celor cinci parcuri. Firma BGS Divizia de Securitate SRL pare să se plieze, din acest punct de vedere, ca o mănușă pe cerințele Primăriei Sector 3, fiind singura dintre societățile de pază și supraveghere din Capitală care oferă astfel de funcțiuni la standardele impuse de admoinistrația locală.

Potrivit caietului de sarcini, întocmit de Direcția Parcurilor Sector 3, bodyguarzii vor monitoriza în permanență parcurile A.I.Cuza – 9 agenți de pază, Titan – 9 agenți de pază, Titanii – 5 agenți, Pantelimon – 7 agenți și Ghe. Petrascu – 3 agenți de pază, în total fiind necesari 33 de agenți de pază și 10 câini utilitari cu atestat de dresaj. “Timpul de intervenţie va fi de 2-7 minute pentru orice zonă a parcurilor din Sectorul 3 Bucureşti. În acest sens, se impune ca societatea de pază să aibă minimum 50 echipaje de intervenție din care minim 20 echipaje de intervenție să fie alocate și pentru contractul cu Direcția Parcuri Sector 3″, se cere în document.

Serviciul de ambulanță, folosit în caz că nu se răspunde prompt de la 112

În plus, firmele ofertante trebuie să pună la dispoziţie și serviciu de ambulanţă , cu echipaje ce pot interveni în situaţii medicale cu toate gradele de gravitate, inclusiv urgenţe, iar ambulanţele trebuie să facă faţă şi unor condiţii grele de drum şi teren accidentat. De asemenea, personalul medical trebuie să aibă şi o experienţă relevantă în domeniu, iar medicii să fie atestaţi în Medicina de Urgenţă. În acest sens, Direcția Parcuri Sector 3 solicită patru ambulanțe cu 15 persoane calificate corespunzător, la care se adaugă echipamente auto precum cel puțin 20 de mijloace auto de intervenție, 5 motociclete, 3 biciclete și 10 ATV-uri.

Servicii medicale de tip ambulanță oferă de asemenea și societatea Scorseze Security, însă aceasta nu dispune de echipamente auto de tip ATV, condiție obligatorie prin caietul de sarcini al Direcției Parcuri Sector 3.

BGS, abonat la banii publici din Sectorul 3

BGS este un client vechi al primarului Liviu Negoiță, la mijlocul anului trecut aceeași societate beneficiind de un contract în cuantum de 800.000 lei pentru servicii de pază, monitorizare, intervenție, servicii medicale de urgență și actiune în caz de dezastre și calamități în parcurile administrare de municipalitate. Firma a mai obținut contracte și pentru paza a aproximativ 100 de școli și grădinițe în sectoarele 2, 3 și 6, dar și pentru spitalele “Sfânta Maria” și “Caritas”.

În 2009, BGS a încasat de la Primăria Sectorului 3 suma de aproximativ 964.000 lei pentru supravegherea parcurilor și locurilor de joacă pentru copii. Experiența anilor precedenți arată că, în general, firma de pază BGS nu prea a avut concurență în obținerea contractelor de la Negoiță. Astfel, în toamna anului 2008, societatea a primit prin încredințare directă un contract în valoare de 640.000 lei pentru paza mini- parcurilor din sector. La numai câteva zile, firma a mai primit, tot fără licitație, un alt contract în cuantum de 400.000 lei pentru paza parcurilor din sector.

Afacerea BGS este patronată de familia Oprea

Afacerea BGS Divizia de Securitate SRL este controlată, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, de Robert Bogdan Oprea în proporție de 80%, restul acțiunilor fiind împărțite în mod egal între Cezar Costin Oprea și Daniel Eduard Oprea. Acționarul majoritar al firmei a fost acuzat în anul 2009 că ar fi premeditat scandalul de la Mall Plaza România în legătură cu taxa de protecție solicitată de Eugen Preda patronului unui cazinou.

Sursa: http://b365.realitatea.net/news/cum-sa-faci-cadou-o-licitatie-negoita-a-pus-de-o-parte-15-milioane-de-lei-pentru-bgs/

Balint îşi duce tricolorii la meciul Dacia vs. Steaua Bucureşti

sursa: jurnalsportiv.md foto: jurnalsportiv.md 531

Selecţionerul Gabi Balint le-a programat jucătorilor lotului naţional orarul până la meciul cu Suedia din 29 martie de la Solna. Astfel, până vineri, tricolorii vor efectua câte un antrenament zilnic la Baza FMF de la Vadul lui Vodă, ca începând de vineri lotul să intre în cantonament intens pentru pregătirea cu suedezii. Sâmbătă, Balint împreună cu jucătorii vor fi prezenţi la stadionul Zimbru din Chişinău pentru a urmări meciul amical dintre FC Dacia Chişinău şi FC Steaua Bucureşti, care va începe la ora 17:00, această informaţie a fost confirmată de selecţioner pentru JurnalTV. Este de remarcat faptul că selecţionerul nu a spus nimic despre o eventuală prezenţă şi la partida Zimbrului cu Poli Timişoara. Balint consideră că venirea echipelor din topul fotbalului românesc la Chişinău va avea un impact pozitiv asupra fotbalului de la noi. Amicalele de lux dintre Dacia vs. Steaua şi Zimbru vs. Timişoara, vor avea loc sâmbătă, respectiv duminică pe arena Zimbru. Sursa: http://www.jurnal.md/ro/news/balint-isi-duce-tricolorii-la-meciul-dacia-vs-steaua-bucuresti-202738/

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Bara Gyula, actual consilier in cadrul MDRT a incasat in 2009 peste 46.000 de EURO

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Bara Gyula, actual consilier in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, a incasat in 2009 peste 46.000 de EURO! DOCUMENTE

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, UDMR-istul Bara Gyula a incasat in 2009 din fonduri publice peste 46.000 euro (!!!)!

bara_gyula DA 2010

Declaratia de avere UDMR-istului Bara Gyula intocmita in iunie 2009, moment in care era angajatul Ministerului de Externe, din care reiese ca in anul fiscal anterior incasase peste 30.000 de euro (!!!) pentru functie de secretar 2 la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE.

2009.6_DADI_Bara_Gyula

Sursa declaratii de avere aici.

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei! Declaratia de avere a lui Para pe 2010 lipseste de pe pagina de internet a ministerului, desi termenul legal e depasit de mult!

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Mediului si Padurilor, UDMR-istul Lorant Para (foto), secretar general adjunct in cadrul MMP, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei din salarii si indemnizatii in consilii de administratie Desi termenul legal pentru depunerea declaratiilor de avere pe 2010 e depasit de mult timp, declaratia de avere a lui Para nu apare pe pagina de internet a ministerului.

Lorant Para Avere

Sursa declaratie de avere aici.

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare

Despre coincidente. Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei – la pretentiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler si Stalin privind Ardealul romanesc.

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare.

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Mai 2010

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).

Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.

El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).

Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).

Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori

NUTS 2 800.000 până la 3 milioane

NUTS 3 150.000 până la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitateaunităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt.	Ţara	NUTS			Denumirea NUTS 3 în statele respective
		1	2	3
1.	Belgique / België / Belgia	3	12	45	Arrondissements
2.	Danmark / Danemarca	1	2	16	Amtskommuner
3.	Deutschland / Germania	17	42	443	Kreise / Kreisfreie Städte
4.	Ellada / Grecia	5	14	49	nomoi
5.	España / Spania	8	20	53	provincias
6.	France / Franţa	10	27	101	départements
7.	Ireland / Irlanda	2	3	8	regional authority regions
8.	Italia	6	22	104	province
9.	Luxembourg	2	2	2
10.	Nederland / Olanda	3	13	41
11.	Österreich / Austria	4	10	36
12.	Portugal / Portugalia	4	8	31
13.	Suomi/Finland / Finlanda	3	6	21	Maakunnat / landskapen
14.	Sverige / Suedia	2	9	22	län
15.	United Kingdom / Anglia	13	38	135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.

Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).

Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.

Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.

Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.

Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.

Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.

În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.

b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;

V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.

b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.

Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.

Se poate interpreta şi altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.

10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…

În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.

Să fie o simplă coincidenţă!?!

Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).

Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui

2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa

3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi

4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt

5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad

6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare

7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov

Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.

„01 – Botoşani, Suceava

02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui

03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea

04 – Constanţa, Tulcea

05 – Bucureşti

06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov

07 – Giurgiu, Teleorman

08 – Dolj, Mehedinţi, Olt

09 – Gorj, Vâlcea

10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova

11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara

12 – Alba, Hunedoara

13 – Sibiu, Braşov

14 – Covasna, Harghita, Mureş

15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940

Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şitrecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).

CLIPA