Cum să faci cadou o licitaţie: Negoiţă a pus deoparte 1,5 milioane de lei pentru BGS

Cristina Macuc

Chiar dacă licitația pentru paza și protecția parcurilor din Sectorul 3 se va desfășura abia în aprilie, numele câștigătorului poate fi ghicit de pe acum.

1Share

Prin condițiile impuse în caietul de sarcini, respectiv dotarea firmei de pază cu serviciu de ambulanță și acțiune în caz de calamități naturale inclusiv cu ATV, cercul firmelor declarate elegibile s-ar restrânge la una singură: BGS. Firma “de casă” a primarului Negoiță a obținut contracte publice și în ultimii patru ani pentru supravegherea școlilor, a spitalelor și a altor instituții publice, unele chiar fără licitație.

Potrivit anunțului de participare publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), pentru paza parcurilor A.I.Cuza, Titan, Titanii, Pantelimon și Ghe. Petrascu din Sectorul 3, Direcția Parcurilor din subordinea primarului PDL – Liviu Negoiță este dispusă să plătească 1,53 milioane lei, timp de opt luni. Asta în condițiile în care, în atribuțiile Poliției Locale – instituție aflată tot sub tutela Consiliului Local Sector 3, intră și supravegherea spațiilor publice, așa cum sunt parcurile.

Doar BGS răspunde tuturor cerințelor Direcției Parcurilor Sector 3

Conform documentului electronic, licitația pentru desemnarea firmei câștigătoare urmează să se desfășoare la mijlocul lunii aprilie. Cu toate acestea, se poate ghici cu ușurință de pe acum cine va fi declarat eligibil, în condițiile în care în caietul de sarcini se precizează faptul că societatea de pază trebuie să asigure și servicii medicale de urgență și acțiune în caz de dezastre pe raza celor cinci parcuri. Firma BGS Divizia de Securitate SRL pare să se plieze, din acest punct de vedere, ca o mănușă pe cerințele Primăriei Sector 3, fiind singura dintre societățile de pază și supraveghere din Capitală care oferă astfel de funcțiuni la standardele impuse de admoinistrația locală.

Potrivit caietului de sarcini, întocmit de Direcția Parcurilor Sector 3, bodyguarzii vor monitoriza în permanență parcurile A.I.Cuza – 9 agenți de pază, Titan – 9 agenți de pază, Titanii – 5 agenți, Pantelimon – 7 agenți și Ghe. Petrascu – 3 agenți de pază, în total fiind necesari 33 de agenți de pază și 10 câini utilitari cu atestat de dresaj. “Timpul de intervenţie va fi de 2-7 minute pentru orice zonă a parcurilor din Sectorul 3 Bucureşti. În acest sens, se impune ca societatea de pază să aibă minimum 50 echipaje de intervenție din care minim 20 echipaje de intervenție să fie alocate și pentru contractul cu Direcția Parcuri Sector 3″, se cere în document.

Serviciul de ambulanță, folosit în caz că nu se răspunde prompt de la 112

În plus, firmele ofertante trebuie să pună la dispoziţie și serviciu de ambulanţă , cu echipaje ce pot interveni în situaţii medicale cu toate gradele de gravitate, inclusiv urgenţe, iar ambulanţele trebuie să facă faţă şi unor condiţii grele de drum şi teren accidentat. De asemenea, personalul medical trebuie să aibă şi o experienţă relevantă în domeniu, iar medicii să fie atestaţi în Medicina de Urgenţă. În acest sens, Direcția Parcuri Sector 3 solicită patru ambulanțe cu 15 persoane calificate corespunzător, la care se adaugă echipamente auto precum cel puțin 20 de mijloace auto de intervenție, 5 motociclete, 3 biciclete și 10 ATV-uri.

Servicii medicale de tip ambulanță oferă de asemenea și societatea Scorseze Security, însă aceasta nu dispune de echipamente auto de tip ATV, condiție obligatorie prin caietul de sarcini al Direcției Parcuri Sector 3.

BGS, abonat la banii publici din Sectorul 3

BGS este un client vechi al primarului Liviu Negoiță, la mijlocul anului trecut aceeași societate beneficiind de un contract în cuantum de 800.000 lei pentru servicii de pază, monitorizare, intervenție, servicii medicale de urgență și actiune în caz de dezastre și calamități în parcurile administrare de municipalitate. Firma a mai obținut contracte și pentru paza a aproximativ 100 de școli și grădinițe în sectoarele 2, 3 și 6, dar și pentru spitalele “Sfânta Maria” și “Caritas”.

În 2009, BGS a încasat de la Primăria Sectorului 3 suma de aproximativ 964.000 lei pentru supravegherea parcurilor și locurilor de joacă pentru copii. Experiența anilor precedenți arată că, în general, firma de pază BGS nu prea a avut concurență în obținerea contractelor de la Negoiță. Astfel, în toamna anului 2008, societatea a primit prin încredințare directă un contract în valoare de 640.000 lei pentru paza mini- parcurilor din sector. La numai câteva zile, firma a mai primit, tot fără licitație, un alt contract în cuantum de 400.000 lei pentru paza parcurilor din sector.

Afacerea BGS este patronată de familia Oprea

Afacerea BGS Divizia de Securitate SRL este controlată, potrivit datelor înregistrate la Registrul Comerțului, de Robert Bogdan Oprea în proporție de 80%, restul acțiunilor fiind împărțite în mod egal între Cezar Costin Oprea și Daniel Eduard Oprea. Acționarul majoritar al firmei a fost acuzat în anul 2009 că ar fi premeditat scandalul de la Mall Plaza România în legătură cu taxa de protecție solicitată de Eugen Preda patronului unui cazinou.

Sursa: http://b365.realitatea.net/news/cum-sa-faci-cadou-o-licitatie-negoita-a-pus-de-o-parte-15-milioane-de-lei-pentru-bgs/

Balint îşi duce tricolorii la meciul Dacia vs. Steaua Bucureşti

sursa: jurnalsportiv.md foto: jurnalsportiv.md 531

Selecţionerul Gabi Balint le-a programat jucătorilor lotului naţional orarul până la meciul cu Suedia din 29 martie de la Solna. Astfel, până vineri, tricolorii vor efectua câte un antrenament zilnic la Baza FMF de la Vadul lui Vodă, ca începând de vineri lotul să intre în cantonament intens pentru pregătirea cu suedezii. Sâmbătă, Balint împreună cu jucătorii vor fi prezenţi la stadionul Zimbru din Chişinău pentru a urmări meciul amical dintre FC Dacia Chişinău şi FC Steaua Bucureşti, care va începe la ora 17:00, această informaţie a fost confirmată de selecţioner pentru JurnalTV. Este de remarcat faptul că selecţionerul nu a spus nimic despre o eventuală prezenţă şi la partida Zimbrului cu Poli Timişoara. Balint consideră că venirea echipelor din topul fotbalului românesc la Chişinău va avea un impact pozitiv asupra fotbalului de la noi. Amicalele de lux dintre Dacia vs. Steaua şi Zimbru vs. Timişoara, vor avea loc sâmbătă, respectiv duminică pe arena Zimbru. Sursa: http://www.jurnal.md/ro/news/balint-isi-duce-tricolorii-la-meciul-dacia-vs-steaua-bucuresti-202738/

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Bara Gyula, actual consilier in cadrul MDRT a incasat in 2009 peste 46.000 de EURO

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Bara Gyula, actual consilier in cadrul Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, a incasat in 2009 peste 46.000 de EURO! DOCUMENTE

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltarii Regionale si Turismului, UDMR-istul Bara Gyula a incasat in 2009 din fonduri publice peste 46.000 euro (!!!)!

bara_gyula DA 2010

Declaratia de avere UDMR-istului Bara Gyula intocmita in iunie 2009, moment in care era angajatul Ministerului de Externe, din care reiese ca in anul fiscal anterior incasase peste 30.000 de euro (!!!) pentru functie de secretar 2 la Reprezentanta Permanenta a Romaniei pe langa UE.

2009.6_DADI_Bara_Gyula

Sursa declaratii de avere aici.

Dan Tanasa: SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului

SALARII NESIMTITE DIN FONDURI PUBLICE. UDMR-istul Lorant Para, actual secretar general adjunct in cadrul Ministerului Mediului si Padurilor, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei! Declaratia de avere a lui Para pe 2010 lipseste de pe pagina de internet a ministerului, desi termenul legal e depasit de mult!

Conform ultimei declaratii de avere postata pe pagina de internet a Ministerului Mediului si Padurilor, UDMR-istul Lorant Para (foto), secretar general adjunct in cadrul MMP, a incasat in 2009 peste 120.000 de lei din salarii si indemnizatii in consilii de administratie Desi termenul legal pentru depunerea declaratiilor de avere pe 2010 e depasit de mult timp, declaratia de avere a lui Para nu apare pe pagina de internet a ministerului.

Lorant Para Avere

Sursa declaratie de avere aici.

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare

Despre coincidente. Istoricul Dinu C Giurescu demonstreaza cum UDMR a ajuns – prin tradarea de la Bucuresti si politica pasilor marunti ai Budapestei – la pretentiile teritoriale ale lui Horthy, Hitler si Stalin privind Ardealul romanesc.

Despre coincidențe – Regiunile de dezvoltare sau de destrămare.

Autor: Acad. Dinu C. Giurescu • Rubrica: Repere Academice • Mai 2010

1. Parlamentul European şi Consiliul Uniunii Europene au aprobat, la 26 mai 2003, Regulamentul (CE) Nr. 1059/2003 privind instituirea unui nomenclator al unităţilor teritoriale de statistică (NUTS) (sublinierea D.C.G.).

Regulamentul a fost adoptat pentru a dispune de date statistice comparabile pe ansamblul Uniunii Europene.

El prevede „cel puţin trei niveluri ierarhice de detaliere”, bazate pe componenţa teritorială actuală a regiunilor de nivel NUTS 3 (sublinierea D.C.G.).

Articolul 2 al Regulamentului precizează: „NUTS este un nomenclator ierarhic” cu 3 nivele de unităţi teritoriale şi anume – NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3 (articolul 2).

Definirea acestor unităţi teritoriale „se bazează în principal pe unităţile administrative existente în statele membre” (articolul 3 din Regulament).

Cele 3 niveluri NUTS sunt determinate de „pragurile demografice” (minimum şi maximum) anume:

NUTS 1 de la 3 la 7 milioane locuitori

NUTS 2 800.000 până la 3 milioane

NUTS 3 150.000 până la 800.000

Regulamentul adoptat de Parlamentul şi Consiliul Europei confirmă şi întăreşte realitateaunităţilor teritoriale de bază (NUTS 3) din statele membre, prin înscrierea lor nominală în „Jurnalul Oficial” al Uniunii Europene din 21 iunie 2003, după cum urmează:

Nr. crt.	Ţara	NUTS			Denumirea NUTS 3 în statele respective
		1	2	3
1.	Belgique / België / Belgia	3	12	45	Arrondissements
2.	Danmark / Danemarca	1	2	16	Amtskommuner
3.	Deutschland / Germania	17	42	443	Kreise / Kreisfreie Städte
4.	Ellada / Grecia	5	14	49	nomoi
5.	España / Spania	8	20	53	provincias
6.	France / Franţa	10	27	101	départements
7.	Ireland / Irlanda	2	3	8	regional authority regions
8.	Italia	6	22	104	province
9.	Luxembourg	2	2	2
10.	Nederland / Olanda	3	13	41
11.	Österreich / Austria	4	10	36
12.	Portugal / Portugalia	4	8	31
13.	Suomi/Finland / Finlanda	3	6	21	Maakunnat / landskapen
14.	Sverige / Suedia	2	9	22	län
15.	United Kingdom / Anglia	13	38	135

Pentru a nu fi nici un dubiu, anexa II a Regulamentului sus-amintit, înscrie şi denumirile unităţilor administrative existente (NUTS 3) în principalele ţări cuprinse în Regulament, aşa cum sunt arătate în tabelul de sus.

Recapitulând: Regulamentul 1059/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului, consemnează şi confirmă realitatea unităţilor teritoriale de bază existente în statele membre, cu recomandarea: „ar trebui să se respecte situaţia politică, administrativă şi instituţională existentă” (paragraful 10, pagina 1 din Regulament).

*

2. Pornind de la Recomandarea nr. 1059 din 26 mai 2003, Guvernul Român a iniţiat şi Parlamentul a aprobat Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).

Politica de dezvoltare regională – precizează legiuitorul din 2004 – este pusă în aplicare „în scopul asigurării creşterii economice şi dezvoltării sociale echilibrate şi durabile ale unor arii geografice constituite în regiuni de dezvoltare” (Legea din 2004, articolul 2/1).

Legea 315/2004 a stabilit 8 regiuni de dezvoltare (vezi Harta nr. I).

*

3. În 2009, 9 senatori şi 22 deputaţi UDMR au înaintat Senatului o propunere legislativă (înregistrată cu nr. L/432/2009) pentru „modificarea şi completarea Legii 315/2004 privind dezvoltarea regională în România cu modificările şi completările ulterioare”.

Propunerea constă în formarea a 16 regiuni şi 5 macroregiuni de dezvoltare, în locul celor 8 existente în prezent.

Expunerea de motive, semnată de iniţiatori, cuprinde formulări generale, ca de exemplu, „diminuarea decalajelor economice şi sociale… susţinerea unei dezvoltări durabile a tuturor regiunilor ţării… restructurarea economiei regiunilor… promovarea unei dezvoltări echilibrate, a unor comunităţi durabile şi a incluziunii sociale…”.

Expunerea de motive nu explică de ce împărţirea pe cele 8 regiuni de dezvoltare din 2004 ar trebui înlocuită.

Anexa I a propunerii legislative a parlamentarilor UDMR enumeră cele 16 regiuni de dezvoltare, fiecare cu numele unităţilor componente, unde însă denumirea „judeţ” nu apare nicăieri.

Omisiune care alimentează informaţia vehiculată pe cale orală, că judeţele vor dispărea odată cu noua regionalizare. Dispariţia judeţelor pare sugerată şi de explicaţia unuia din iniţiatori: cele 16 regimuri de dezvoltare reprezintă o fază intermediară spre cele cinci macroregiuni, obligatorii în 2013. Explicaţia nu face nici o menţiune despre existenţa în continuare a judeţelor.

Cele 16 regiuni de dezvoltare (NUTS 2), propuse de iniţiatorii UDMR, sunt arătate în harta nr. 2.

Cele 5 propuse macroregiuni, propuse de aceiaşi iniţiatori, sunt reprezentate în harta nr. 3.

Iniţiatorii doresc ca împărţirea în 16 regiuni să intre repede în vigoare, la 1 ianuarie 2011.

În martie 2010, un deputat UDMR a propus ca Aradul să nu facă parte din aceeaşi regiune de dezvoltare cu judeţul Timiş şi să se alăture judeţelor Bihor, Satu Mare şi Sălaj cu care „se aseamănă mai mult din punct de vedere economic sau cultural”.

*

Din propunerea de mai sus rezultă următoarele:

a) Regiunile de dezvoltare stabilite în 2004 sunt anulate fără vreo motivare reală.

b) Se propune un regim de tranziţie cu 16 regiuni – cu o durată de maximum trei ani; tranziţia ne aminteşte de „întovărăşirile agricole” din anii ‘50 menite să înlesnească eliminarea proprietăţii ţărăneşti individuale şi constituirea colhozului.

Propunerea cu 16 regiuni de dezvoltare urmăreşte cumva desfiinţarea judeţelor ca unităţi de bază? O atare desfiinţare ar fi un unicum în Uniunea Europeană unde asemenea unităţi teritoriale de bază există în continuare, confirmate prin Regulamentul nr. 1059/2003.

c) Între cele 16 propuse regiuni de dezvoltare, la nr. 14 figurează „Covasna-Harghita-Mureş”. Este astfel reconstituită teritorial fosta „Regiune autonomă maghiară” din anii 1952-1958 (vezi Hărţile nr. 2 şi 4), numită acum „Regiunea de dezvoltare nr. 14″.

d) Macroregiunile IV şi V din noua propunere de regionalizare împart aria transilvană în două, şi anume (vezi harta nr. 4):

IV. la Sud: Arad, Timiş, Caraş Severin, Hunedoara, Alba, Sibiu şi Braşov;

V. toată aria de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Oradea, Satu Mare şi Baia Mare, până la Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe.

O atare propunere trimite la trecutul apropiat, astfel:

a) a se compara macroregiunea V cu teritoriul cedat prin Dictatul de la Viena în august 1940 (harta 5 de comparat cu harta 4). Macroregiunea V înseamnă o lărgire spre sud a teritoriului cedat în 1940.

b) În august 1940, a avut loc la Turnu Severin o întâlnire preliminară a unor reprezentanţi ai României şi Ungariei, preludiu la Dictatul de la Viena. Partea ungară a propus celei române „împărţirea” Transilvaniei între cele două state, conform cu cele arătate în harta nr. 6.

Macroregiunea propusă în 2009 este, cu mici diferenţe, aceeaşi cu propunerea din august 1940.

Se poate interpreta că este o simplă coincidenţă.

Se poate interpreta şi altfel.

Evenimente relativ recente au demonstrat că nu este prea complicat să se constituie un nou stat pe teritoriul unui stat european, fie prin mijloace militare, fie altele, cu concursul susţinut al mass-media internaţionale. Noul „stat” recunoscut de o seamă de guverne este un „model” ce poate fi, în anume împrejurări, invocat şi pus în practică.

Traseul propunerii din 2009: pentru-contra şi iarăşi pentru.

3 iunie 2009: Propunerea UDMR este înregistrată la Senat cu nr. b284.

10.06-10.07.2009: Trimisă spre aviz la Consiliul Legislativ, la Guvern şi la Comisia pentru administraţie publică, organizarea teritoriului şi protecţia mediului.

10.07.2009: Consiliul legislativ: aviz favorabil.

23.09.2009: Punctul de vedere al guvernului – aviz negativ.

3 şi 9 februarie 2010: Punctul de vedere al Comisiei pentru administraţie publică etc. – aviz negativ.

10 februarie 2010: Propunerea pentru o nouă regionalizare a României este înscrisă pe ordinea de zi a Senatului şi adoptată în aceeaşi zi, prin aprobare tacită.

*

Cum a fost posibil ca, pe de o parte, Guvernul (PDL-UDMR) şi Comisia pentru administraţie publică să dea aviz negativ, iar Senatul să adopte propunerea prin aprobare tacită?

Se pare că lucrul a fost posibil printr-o manevră de procedură iniţiată de un lider al majorităţii din Senat. O atitudine cel puţin curioasă…

În concluzie, o propunere de împărţire a României pe regiuni a trecut de una dintre Camere fără să fi avut loc nici un fel de dezbatere şi nici un fel de discuţie în public, fiind totuşi vorba de o chestiune de interes naţional.

Să fie o simplă coincidenţă!?!

Când regimul trecut a renunţat, în 1968, la împărţirea în raioane şi regiuni (după model sovietic), propunerea de revenire la judeţe a fost publicată în presă, cu harta respectivă, spre dezbatere publică. Iar definitivarea, atunci, în 1968, a ţinut seamă şi de opiniile venite din public, ca, de exemplu, constituirea a două judeţe: Brăila şi Galaţi (iniţial era prevăzut un singur judeţ, cu ambele oraşe dunărene).

Într-un sistem cu mai multe partide şi libertatea mass-media o asemenea propunere – constituirea regiunilor de dezvoltare – cu consecinţe ce pot duce foarte departe… trece pe tăcute, pe furiş, ascunsă opiniei publice.

Harta nr. 1

Regiunile de dezvoltare conform Legii 315/2004

1) Nord-Est, cu judeţele Suceava, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Bacău şi Vaslui

2) Sud-Est, cu judeţele Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea şi Constanţa

3) Sud-Muntenia, cu judeţele Argeş, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Giurgiu, Ialomiţa şi Călăraşi

4) Sud-Vest Oltenia, cu judeţele Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Dolj şi Olt

5) Vest, cu judeţele Timiş, Caraş Severin, Hunedoara şi Arad

6) Nord-Vest, cu judeţele Bihor, Sălaj, Cluj, Bistriţa-Năsăud, Maramureş şi Satu Mare

7) Centru, cu judeţele Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov

Bucureşti-Ilfov, cu Municipiul Bucureşti şi judeţul Ilfov

Harta nr. 2

Cele 16 Regiuni de dezvoltare conform propunerii UDMR din 2009

Prin propunerea UDMR, aria transilvană este decupată în felii. Unele (numerele 15 şi 16, harta nr. 2) merg în prelungirea regiunii de dezvoltare „Covasna-Harghita-Mureş” (nr. 14 în harta nr. 2). Altele (nr. 12 şi 13 harta nr. 2) se aşează de-a lungul Carpaţilor meridionali.

„01 – Botoşani, Suceava

02 – Bacău, Iaşi, Neamţ, Vaslui

03 – Brăila, Buzău, Galaţi, Vrancea

04 – Constanţa, Tulcea

05 – Bucureşti

06 – Călăraşi, Ialomiţa, Ilfov

07 – Giurgiu, Teleorman

08 – Dolj, Mehedinţi, Olt

09 – Gorj, Vâlcea

10 – Argeş, Dâmboviţa, Prahova

11 – Arad, Caraş Severin, Timişoara

12 – Alba, Hunedoara

13 – Sibiu, Braşov

14 – Covasna, Harghita, Mureş

15 – Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş

16 – Bihor, Sălaj, Satu Mare”

Harta nr. 3

Regiunea Autonomă Maghiară constituită în 1952 (devenită ulterior Mureş-Autonomă Maghiară) din iniţiativa şi cu aportul unor consilieri sovietici

A se compara teritoriul Regiunii Autonome din 1952 cu acela al regiunii de dezvoltare Covasna-Harghita-Mureş, propusă în 2009 (harta nr. 2, regiunea nr. 14).

Harta nr. 4

Cele 5 macroregiuni propuse prin iniţiativa UDMR din 2009

I. Moldova toată, plus Brăila şi Buzău

II. De la Tulcea şi Constanţa şi până la Drobeta-Turnu Severin (partea de sud a Munteniei şi Olteniei) până la Dunăre, inclusiv Bucureştii

III. Partea de nord a Munteniei şi Olteniei (Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Vâlcea şi Gorj)

IV. Banatul, plus partea de sud a Transilvaniei (Arad, Hunedoara, Alba, Sibiu, Braşov)

V. Partea de Nord şi Est a Transilvaniei, de la Covasna şi Harghita până în Bihor, Satu Mare şi Maramureş

Harta nr. 5

Teritoriul anexat de Ungaria conform cu hotărârea Dictatului de la Viena (30 august 1940) judeţele sunt cele existente în 1940

Harta nr. 6

Propunerea delegaţiei ungare de împărţire a ariei transilvane, transmisă delegaţiei române, la convorbirile preliminare de la Turnu Severin, 16-24 august 1940

Delegaţia ungară propunea ca România să cedeze un teritoriu de 69.000 km² cu o populaţie de 3.900.000 din care 2.200.000 români, 1.200.000 maghiari, 500.000 germani şi alte naţionalităţi: Istoria politicii externe româneşti în date, coordonator Ion Calafeteanu, Fundaţia europeană Titulescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003, pp. 326-327 (sub datele 16-24 august 1940).

A se compara cu regiunea de dezvoltare nr. V (Harta nr. 4).

În memoriile sale, Mihail Manoilescu, atunci ministrul de Externe al României, scrie următoarele despre convorbirile de la Turnu Severin din august 1940:

„Partea ungară a prezentat un aide-mémoire datat Budapesta 11 august 1940, însoţit de o hartă a revendicărilor lor. Această hartă… formulează pretenţia… de a se retroceda Ungariei toată Transilvania de la nord de Mureş, inclusiv Aradul, lăsându-ne nouă Blajul, Mediaş şi Sighişoara şitrecând la unguri Alba Iulia şi Braşovul!” (sublinierea D.C.G.).

„Teritoriul reclamat reprezintă mai mult de două treimi din teritoriile româneşti care au aparţinut Ungariei şi cuprinde mai mult de 2/3 din populaţie, din care 2.200.000 români…”

(Mihail Manoilescu, Memorii, iulie-august 1940. Dictatul de la Viena, ediţie îngrijită de Valeriu Dinu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1991, p. 156).

CLIPA